România este, dintre cele opt state aflate în negocieri de aderare la OCDE, cea mai avansată, cu 24 din 25 de capitole deja închise, iar ultimul dosar rămas este comitetul de comerț, unul dintre cele mai dificile. După închiderea lui, urmează votul Consiliului OCDE, unde este necesară unanimitatea celor 38 de state membre.
Pe scurt, miza economică depășește calendarul diplomatic. OCDE reunește economii care concentrează aproximativ 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe, ceea ce face ca intrarea României în acest club să conteze mai ales ca semnal de risc suveran, predictibilitate instituțională și calitate a regulilor pentru capitalul privat. Față de celelalte șapte state din plutonul de aderare, România este singura ajunsă la 24 de capitole închise.
Pentru mediul de afaceri, efectul imediat nu este o injecție automată de capital, iar autoritățile nu au prezentat estimări cantitative privind eventuale intrări suplimentare de investiții sau o reducere exactă a costului finanțării. Numai că apartenența la OCDE funcționează, în practică, ca o certificare instituțională: investitorii urmăresc standardele de guvernanță, transparența reglementării, conflictul de interese, regulile de piață și coerența politicilor publice. Aceste variabile influențează atât decizia de alocare de capital, cât și prima de risc cerută României.
Luca Niculescu (secretar de stat) a plasat accentul exact aici, nu pe un câștig punctual de imagine.
„Vor veni mai multe investiții, va fi mai multă credibilitate, dar cel mai important este accesul la o mai bună guvernare. OCDE este cea mai bună școală de guvernare. Două-trei țări analizează o altă țară și împărtășesc cele mai bune practici. Deci ești, pe rând, examinat și examinator. Cel mai important pentru România va fi creșterea calității guvernării. Sunt unele țări din estul Europei care au aderat la OCDE și le-a ajutat să adere la UE. La noi se întâmplă invers, pentru că multe dintre criteriile de aderare la UE coincid cu cele din negocierile cu OCDE.”
Citit financiar, mesajul este clar: beneficiul principal ar putea apărea în costul capitalului, nu doar în volumele de investiții. Dacă regulile devin mai robuste și mai previzibile, statul poate transmite un profil de risc mai bun, iar companiile locale pot opera într-un mediu mai puțin volatil din punct de vedere normativ. Și pentru emitenții care depind de finanțare externă sau de investitori instituționali, acest tip de validare contează în due diligence.
Comitetul de comerț, ultimul obstacol înainte de votul unanim
România și-a fixat acum patru ani obiectivul de a adera la finalul lui 2026. Până acum, a implementat peste 100 de reforme și a închis 24 de comitete. Ultimul rămas este comitetul de comerț, despre care autoritățile spun că este unul dintre cele mai complexe. Informațiile disponibile până acum nu detaliază ce reforme punctuale mai sunt necesare aici și nici cât pot dura etapele tehnice de după votul unanim.
Potrivit Economica, după închiderea ultimului capitol, dosarul merge în Consiliul OCDE, adunarea ambasadorilor statelor membre. Votul trebuie să fie unanim, ceea ce introduce un risc procedural diferit de faza tehnică: chiar dacă România este cea mai avansată dintre cele opt candidate, decizia finală depinde de acordul tuturor membrilor.
Luca Niculescu (secretar de stat) a admis că termenul nu este impus formal de organizație, iar comparațiile cu alte state arată cât de larg poate fi intervalul de finalizare.
„Așa cum a existat până acum consens pe acest subiect, sunt optimist că vom reuși să încheiem procesul cât mai curând. Termenul a fost deja avansat. Nu există termen din partea OCDE. Am primit o foaie de parcurs unde nu există un deadline. Unele țări au aderat în 3-4 ani, altele în 10-11. La noi, procesul este mult mai complex, pentru că până acum țările puteau adera cu teme încă neîncheiate. De acum nu se mai poate.”
Pentru investitori, acest detaliu schimbă lectura calendarului. Ținta de final de 2026 rămâne politică, nu contractuală. Riscul principal nu este că România ar fi în urmă față de restul grupului, ci că ultimul capitol este unul dificil, iar regula actuală nu mai permite aderarea cu teme deschise. În termeni de evaluare a riscului de țară, asta înseamnă că semnalul favorabil există deja, dar momentul materializării depline rămâne condiționat de execuție și consens extern.
Beneficiile pentru companii vin din reguli mai stabile, nu dintr-un efect instant asupra PIB
OCDE este continuatoarea Organizației Europene pentru Cooperare Economică, creată în 1948 pentru aplicarea Planului Marshall, iar convenția de transformare în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961. Sediul este la Paris, Franța. Pentru o economie precum cea a României, apartenența are valoare mai ales pentru că standardele OCDE acoperă aproape toate domeniile politicii publice relevante pentru business.
Dar costul aderării este tocmai amploarea ajustărilor. Reforme deja menționate de autorități au vizat domenii sensibile pentru capitalul privat și pentru arhitectura piețelor, cum sunt legea pensiilor private și legislația privind conflictul de interese. Asta arată că procesul nu se reduce la diplomație, ci ajunge direct în regimul de guvernanță al activelor financiare, în disciplina instituțională și în regulile de integritate care influențează decizia investițională.
Luca Niculescu (secretar de stat) a descris extinderea acestui proces în aproape întreg aparatul public.
„Nu avem niciun domeniu din viața noastră publică care să nu fie acoperit de OCDE, mai puțin apărare și cultură. Deja se simt efectele procesului de aderare. România a implementat deja peste 100 de reforme în procesul de aderare la OCDE. Am închis 24 de comitete. Mai avem doar comitetul de comerț, care este unul dintre cele mai complexe. După ce trecem va urma votul Consiliului OCDE, adică adunarea ambasadorilor. Trebuie să fie unanimitate, apoi mai sunt unele chestiuni tehnice… Există un pact politic la care contribuie toate partidele. În Parlament există o comisie specială pentru aderare. Trec proiectele de lege care au legătură cu aderarea la OCDE. Unele au fost complexe, de exemplu legea pensiilor private sau legile privind conflictul de interese… Din cele opt țări, România este cea mai avansată. Mai avem un singur capitol până la aderare.”
Iar pentru companii, filtrul util este următorul: dacă procesul se închide în 2026, avantajul competitiv va veni din credibilitatea instituțională acumulată și din alinierea la standarde, ceea ce poate sprijini finanțarea, parteneriatele externe și evaluarea riscului de contrapartidă. Dacă apar întârzieri, costul nu este doar reputațional. Se prelungește perioada în care investițiile și deciziile strategice rămân evaluate prin prisma unei tranziții instituționale încă neterminate, iar efectul pozitiv asupra percepției de risc rămâne parțial până la votul unanim al Consiliului OCDE și finalizarea etapelor tehnice anunțate de autorități.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Reducerea fiscală pentru motorina standard rămâne la 25% până pe 15 octombrie 2026
Dolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutive
GetPonyGateway Fleets comandă încă 200 de camionete electrice Workhorse W56, cu livrări din 2027
BravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicie
LylaStella McCartney cere lanțuri sustenabile marilor branduri. Oceanele inspiră colecția de primăvară 2027
Revista IoanaPune 2 linguri de făină de griș în French toast. Obții crustă crocantă și centru cremos
