România are cel mai mic nivel al prețurilor din UE, cu un indice de 58,9

România a coborât pe ultimul loc în Uniunea Europeană după nivelul general al prețurilor, cu un indice de 58,9 raportat la media UE de 100, dar avantajul statistic nu se traduce automat într-o putere de cumpărare mai bună. Pentru mediul de afaceri, diferența contează fiindcă descrie o piață cu prețuri joase, dar și cu venituri care limitează consumul, economisirea și extinderea investițiilor private.

Concret, un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro la media Uniunii Europene poate fi cumpărat în România cu aproximativ 58,9 euro. România este urmată de Bulgaria, iar comparația relevantă pentru investitori este alta: același coș de consum poate costa de aproape patru ori mai mult în funcție de țară, iar Luxemburgul este de aproximativ 2,5 ori mai scump decât România. În afara UE, dacă sunt incluse statele candidate și cele din AELS, Islanda este cea mai scumpă economie din Europa, iar Macedonia de Nord se află la polul opus.

Pentru companii, datele spun că piața locală acceptă prețuri mai mici decât în vestul Europei, dar și că elasticitatea cererii rămâne ridicată. Când veniturile sunt reduse, orice ajustare de preț se vede mai repede în volum, iar presiunea pe marje devine mai severă în retail, producție și servicii orientate spre consumul de masă.

Adrian Negrescu (analist economic) explică diferența dintre nivelul prețurilor și presiunea reală din bugetele gospodăriilor.

„Întrebarea esențială este dacă România este ieftină sau doar pare ieftină. Depinde din ce unghi privești. Pentru un turist străin, România este o destinație accesibilă. Pentru un român, situația este diferită, pentru că veniturile sunt mult mai mici. Diferența vine din puterea de cumpărare, nu din prețurile în sine.”

Pentru decizia de business, acesta este punctul critic: prețul de listă mai mic nu înseamnă automat piață confortabilă pentru consum. Într-o economie în care cheltuielile obligatorii absorb o parte mare din venituri, spațiul rămas pentru produse discreționare, economii sau investiții personale este restrâns. Iar asta reduce baza de cerere pentru segmentele cu valoare adăugată mai mare.

Salariile mici mențin prețurile și investițiile într-un echilibru fragil

Adrian Negrescu (analist economic) leagă direct prețurile scăzute de nivelul veniturilor. Potrivit Adevarul, mecanismul nu este unul conjunctural, ci structural: producătorii și retailerii calibrează prețurile la nivelul pieței locale pentru a evita o contracție abruptă a cererii.

„Salariile mici sunt motivul pentru care prețurile rămân scăzute. Retailerii și producătorii ajustează prețurile la nivelul pieței locale, pentru că altfel cererea ar scădea dramatic. În același timp, salariile mici limitează investițiile, ceea ce menține economia într-un cerc dificil: costuri mici, venituri mici, putere de cumpărare redusă.”

Această relație are efect direct în plan investițional. O piață ieftină poate părea atractivă pe costuri, dar devine mai puțin interesantă când randamentul depinde de volum și de capacitatea consumatorului de a urca spre categorii premium. În astfel de condiții, companiile sunt împinse să opereze cu o disciplină strictă pe costuri și cu politici comerciale adaptate unei cereri sensibile la preț.

TVA-ul ridicat și puterea de cumpărare limitată

Și fiscalitatea adaugă o contradicție importantă. România are o cotă standard de TVA de 19%, comparabilă sau chiar mai ridicată decât în unele state europene precum Luxemburg sau Malta. Asta înseamnă că statutul de „cea mai ieftină țară din UE” nu vine dintr-o taxare indirectă excepțional de redusă, ci din nivelul general al prețurilor format într-o economie cu venituri inferioare.

Adrian Negrescu (analist economic) a subliniat că această presiune se vede cel mai puternic în structura bugetelor curente.

„Mai este o condiție care influențează statisticile. România are un TVA standard de 19%, mai mare decât în țări precum Luxemburg sau Malta. La unele categorii de produse, TVA-ul redus ajută, dar la altele presiunea fiscală se simte. În plus, puterea de cumpărare nu depinde doar de prețuri, ci de raportul dintre venituri și costul vieții. În România, salariul mediu este mult sub media europeană, iar cheltuielile obligatorii , chirii, utilități, alimente , consumă o parte mare din venit. Asta lasă puțin spațiu pentru economii, investiții sau alte cheltuieli, precum vacanțele etc. Altfel spus, în țările unde prețurile sunt mari, dar salariile sunt și mai mari, oamenii simt mai puțin presiunea cheltuielilor. În România, chiar dacă plătești mai puțin pe un produs, impactul asupra bugetului este mai mare.”

Pentru antreprenori și investitori, implicația este dublă. Prima ține de venituri: creșterea cifrei de afaceri într-o astfel de piață depinde mai greu de preț și mai mult de eficiență operațională, mix de produse și distribuție. A doua ține de capitalizare: dacă gospodăriile au spațiu redus pentru economisire, baza internă pentru investiții private rămâne mai slabă, iar economia avansează într-un ritm limitat de puterea de cumpărare.

Iar efectul se propagă și la nivel macroeconomic. Datele publicate sunt puse într-un context în care se discută despre deblocarea fondurilor PNRR de 4,62-5,82 miliarde de euro pentru atenuarea deficitului bugetar și despre investiții în stocarea energiei de 636,9 milioane de euro prin Fondul de Modernizare. Pentru mediul de afaceri, astfel de intrări de capital sunt relevante fiindcă pot influența veniturile și capacitatea de investiție pe termen mediu și lung, într-o economie care funcționează astăzi cu prețuri mici, dar cu o cerere internă constrânsă.

În termeni de strategie, România rămâne o piață competitivă prin costul nominal al coșului de consum, dar vulnerabilă prin raportul dintre venituri și cheltuieli esențiale. Atât timp cât cheltuielile obligatorii continuă să consume o parte mare din venit, spațiul pentru acumulare de capital privat și pentru extinderea consumului cu marjă mai mare rămâne limitat, iar acest lucru menține presiunea pe modele de business construite mai degrabă pe volum decât pe randament per client.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc