Sărăcia ține sub presiune consumul intern și piața muncii. 5,2 milioane de români rămân vulnerabili

27,4% din populația României, adică 5,2 milioane de persoane, s-a aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Pentru economia reală, reculul este marginal: aproape unul din cinci români rămâne expus unei puteri de cumpărare fragile, iar baza de consum intern continuă să fie limitată de venituri insuficiente și participare redusă la muncă.

În cifre, numărul absolut al persoanelor aflate în sărăcie a fost de circa 3,47 milioane. Separat, 16,8% dintre români au fost afectați de deprivare materială și socială severă, iar 5,6% dintre persoanele sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Iar aproximativ 403.000 de persoane s-au aflat simultan în toate cele trei situații de vulnerabilitate: sărăcie, deprivare materială severă și intensitate foarte redusă a muncii.

Pentru companii, tabloul arată o cerere internă inegală și o piață a muncii cu segmente slab integrate. Intensitatea foarte redusă a muncii în gospodăriile sub 65 de ani indică un bazin de venituri instabil, ceea ce afectează direct consumul recurent, capacitatea de plată și predictibilitatea vânzărilor în sectoarele dependente de cheltuiala gospodăriilor.

Și distribuția pe vârste complică perspectiva pe termen mediu. Cele mai afectate categorii sunt tinerii de 18-24 de ani, cu o rată de 25,8%, și copiii, cu 23,6%. În aceeași logică, deprivarea materială severă lovește mai puternic copiii, la 21,1%, și vârstnicii, la 19,2%. Datele publicate indică faptul că exact grupele care susțin viitoarea ofertă de muncă și consumul pe termen lung rămân cele mai expuse. România are cea mai mare rată din UE la privațiuni severe în rândul tinerilor, ceea ce penalizează economia pe termen lung.

Transferurile sociale țin în afara sărăciei o parte decisivă din populație

Cea mai relevantă informație pentru decidenții fiscali este amplitudinea efectului produs de transferurile sociale. Fără aceste transferuri, 44,2% din populație s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative, față de nivelul efectiv observat în 2025. Pentru persoanele de peste 65 de ani, proporția ar fi urcat la 87,9%, ceea ce arată o dependență extrem de ridicată a veniturilor vârstnicilor de mecanismele de redistribuire.

Această diferență nu este statistică, ci bugetară. Ea indică faptul că orice presiune asupra cheltuielilor sociale ar avea efect direct asupra consumului de bază și asupra nivelului de trai al gospodăriilor cu venituri fragile. Dar arată și costul implicit al menținerii stabilității sociale: fără aceste plăți, masa populației aflate sub pragul sărăciei relative s-ar dubla practic ca pondere.

Potrivit Mediafax, datele INS sugerează că rețeaua de protecție socială rămâne un amortizor macroeconomic, nu doar un instrument social. În lipsa ei, riscul de contracție a cererii interne ar fi mult mai ridicat, mai ales în zonele și categoriile deja vulnerabile.

Numai că această dependență de transferuri mută discuția spre sustenabilitatea bugetară. O economie în care 27,4% din populație rămâne în indicatorul AROPE, iar fără sprijin social 44,2% ar coborî sub pragul sărăciei relative, are spațiu redus pentru ajustări fiscale care ar tăia transferurile fără efecte secundare în consum și coeziune socială.

Harta riscului arată două Românii economice distincte

Diferențele regionale sunt suficient de mari încât să conteze în deciziile de investiții și expansiune. Regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia înregistrează cele mai ridicate valori ale riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu 38%, respectiv 36%. La polul opus, București-Ilfov are un nivel de 13,6%.

Raportul dintre extreme este puternic: riscul din Sud-Est este de aproape trei ori mai mare decât în București-Ilfov. Pentru investitori și operatori comerciali, această diferență se traduce în profiluri complet diferite ale cererii, ale costului social al forței de muncă și ale nevoii de produse cu preț accesibil. În regiunile cu risc ridicat, mixul de consum tinde să fie orientat spre bunuri esențiale, iar reziliența la scumpiri este mai redusă.

Iar structura gospodăriilor adaugă o presiune suplimentară. Gospodăriile cu copii dependenți înregistrează un risc de excluziune socială de 29,4%, cu 4,8 puncte procentuale peste cele fără minori, unde nivelul este de 24,6%. Acest decalaj este relevant pentru industriile care depind de cheltuielile familiilor, de la retail alimentar la servicii educaționale și produse de larg consum.

Diferențele de gen sunt mai mici, dar persistente. Femeile au înregistrat o rată a sărăciei de 18,7%, față de 18,0% în cazul bărbaților. Ca amplitudine, ecartul este redus, de 0,7 puncte procentuale, însă menține ideea că vulnerabilitatea economică nu s-a corectat uniform.

Scăderea față de 2024 există, dar nu schimbă încă riscul macroeconomic

Reducerea de 0,5 puncte procentuale a indicatorului AROPE față de 2024 este un semnal favorabil, dar insuficient pentru a vorbi despre o schimbare structurală. La 27,4%, ponderea populației în risc rămâne mare, iar cele 5,2 milioane de persoane expuse continuă să reprezinte o masă critică pentru consum, ocupare și presiune pe bugetele publice.

Pentru companii, implicația practică este clară: scenariile de cerere trebuie calibrate mai degrabă pe distribuția inegală a veniturilor decât pe medii naționale. Pentru autorități, datele mută accentul spre eficiența alocării regionale și spre măsuri care cresc participarea la muncă, în condițiile în care 5,6% dintre persoanele sub 65 de ani trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Activele Pilonului II au atins 212 miliarde de lei, o resursă importantă de capital.

Ultimul indicator concentrează cel mai bine miza economică: 403.000 de persoane sunt prinse simultan în sărăcie, deprivare materială severă și intensitate foarte redusă a muncii. Acesta este segmentul în care costul social și costul bugetar se suprapun cel mai puternic, iar fără o reducere a acestui nucleu dur, reculul de 0,5 puncte procentuale din 2025 rămâne prea mic pentru a schimba profilul de risc al economiei.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027