Reducerea sectorului energetic nuclear al Europei a fost o „greșeală strategică”, a declarat tranșant șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest timp, prezent la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România are planuri ambițioase și aproape își va tripla producția de energie nucleară.
Dezbaterea vine în contextul în care guvernele europene se confruntă cu o criză energetică, iar dependența de combustibilii fosili importanți a devenit o vulnerabilitate majoră. Potrivit publicației Adevarul, ponderea energiei nucleare în producția de electricitate a Europei a scăzut dramatic, de la aproximativ o treime în 1990 la doar 15% în prezent, lăsând continentul dependent de importuri volatile de petrol și gaze.
O „greșeală strategică” recunoscută la Bruxelles
Ursula von der Leyen a subliniat că dependența de importuri scumpe de combustibili fosili plasează Europa într-un dezavantaj economic. „Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Cred că a fost o greşeală strategică din partea Europei să renunţe la o sursă fiabilă şi accesibilă de energie cu emisii reduse”, a spus von der Leyen în discursul său de la Paris.
Decizia de a renunța treptat la centralele nucleare a fost luată chiar în țara sa natală, Germania, în timpul cancelarului Angela Merkel, după dezastrul de la Fukushima din 2011, când von der Leyen era ministru în acel guvern. Reacția din Germania nu a întârziat să apară. Ministrul german al mediului, Carsten Schneider, a criticat „strategia retrogradă” a șefei CE. „Energia electrică mai curată şi mai sigură provenită din vânt şi soare este mai ieftină, a impulsionat de mult timp tranziţia energetică şi nu produce deşeuri radioactive”, a transmis Schneider într-un comunicat.
Renașterea nucleară divizează Europa
Deși Uniunea Europeană a extins rapid energia regenerabilă, gazul și combustibilii fosili domină încă mixul energetic. Ca un semn al acceptării tot mai mari a tehnologiei nucleare, von der Leyen a anunțat că CE va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în domeniu, bani proveniți de pe piața carbonului a UE.
Atitudinile statelor membre rămân împărțite. Țări precum Danemarca și Țările de Jos și-au flexibilizat poziția, în timp ce Austria și Luxemburg se opun în continuare. Franța, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susține vehement acest sector. Președintele Emmanuel Macron a cerut diversificarea surselor de aprovizionare cu uraniu, având în vedere că în 2024 producătorii din UE încă importau 15% din Rusia. „Trebuie să cooperăm la nivel internaţional pentru a înregistra progrese în această chestiune, pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare”, a declarat Macron, menționând că Franța a importat anul trecut 39% din uraniul îmbogățit necesar din Rusia.
Planul României: Triplarea capacității în următorii 10 ani
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat la Paris viziunea României, care mizează puternic pe energia nucleară pentru a-și asigura independența și securitatea energetică. „Lumea are nevoie de tot mai multă energie. Consumăm mai mult, iar în același timp trebuie să reducem emisiile de CO₂ și să facem sistemele energetice mai stabile. Energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să acopere deficitul de energie curată: produce constant, la scară mare, cu emisii reduse și are un rol esențial în securitatea energetică”, a spus ministrul.
Oficialul a subliniat poziția strategică a țării noastre. „Suntem la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune unde volatilitatea prețurilor se simte repede, iar securitatea energetică are efecte concrete în economie. Avem 60 de ani de experiență în energie nucleară și peste 30 de ani de operare în condiții de maximă siguranță și eficiență la Cernavodă, iar energia nucleară acoperă deja aproximativ o cincime din consumul național de electricitate”, a adăugat Ivan.
Ministrul a amintit și de performanța reactoarelor românești, declarând că „avem cele mai performante reactoare nucleare din lume în scoreboard-ul AIEA pentru 2026, după ce Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru 2025, cu un factor mediu de capacitate de peste 92%”. Pe baza acestei experiențe, planul este clar: „în următorii 10 ani, România aproape își va tripla capacitățile de producție a energiei nucleare”. Proiectele concrete includ retehnologizarea Reactorului 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, precum și dezvoltarea primului proiect de reactoare modulare mici (SMR) din Europa, la Doicești. „Asta înseamnă nu doar energie produsă în România, ci și investiții, tehnologie, locuri de muncă, lanțuri de aprovizionare și șansa de a transforma proiecte strategice în dezvoltare reală”, a precizat ministrul Energiei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaStudiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani
Revista IoanaIon Bogdan Codorean discută despre durerile de genunchi, sport și proteză pe 3 octombrie
News2480.500 de mașini fabricate înainte de 1991 ar urma să aibă accesul limitat în centrul Bucureștiului
Dolce SportCharlie Marshall a discutat la București cu liderii cluburilor despre viitorul fotbalului european
GetPonyCinci mașini clasice cu motor V12 rămân relativ accesibile, dar întreținerea schimbă calculul
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele

