Sute de pensionari au depus cereri la Casa de Pensii Gorj pentru recuperarea contribuției la asigurările de sănătate reținute din pensii, după ce contestarea la Curtea Constituțională a regimului introdus prin Legea nr. 141/2025 a devenit publică. Pentru finanțele publice, miza nu este procedurală, ci de flux de numerar: dacă măsura cade, statul pierde o sursă curentă de venituri și ar putea fi obligat să restituie sumele deja încasate.
Mai precis, CASS se reține din 1 august 2025, în cotă de 10% aplicată doar la partea din pensie care depășește 3.000 de lei. Asta înseamnă că impactul nu privește toți pensionarii, ci segmentul cu pensii peste acest prag, estimat în informațiile disponibile la aproximativ 2.000.000 de persoane. Față de pensionarii sub 3.000 de lei, această categorie suportă o reducere directă a venitului net lunar, iar o eventuală anulare a măsurii ar produce efectul invers: creșterea automată a netului și, separat, deschiderea unei obligații de restituire pentru stat.
Pentru mediul financiar, întrebarea centrală este dacă avalanșa de cereri schimbă cu ceva mecanismul de rambursare. Datele publicate până acum indică exact contrariul. Un reprezentant al Casei de Pensii a declarat că nu este necesară depunerea unor solicitări individuale în acest moment, ceea ce sugerează că, în ipoteza unei decizii de neconstituționalitate, soluția ar urma să fie una centralizată, nu bazată pe procesarea manuală a fiecărei cereri.
Vasilian Dafinescu (director la Casa de Pensii Gorj) a explicat ce a declanșat valul de solicitări din județul Gorj.
„Acest proces a început după apariția informațiilor potrivit cărora decizia de reținere a CASS a fost atacată la CCR. Iar avocații îi îndeamnă pe pensionari să depună cereri pentru recuperarea CASS de la Casele de Pensii.”
Din punct de vedere operațional, cererile depuse acum nu schimbă faptul că reținerea se face centralizat, în baza legii, de către Casa de Pensii. Numai că ele semnalează ceva relevant economic: anticipațiile beneficiarilor s-au mutat deja către scenariul restituirii, iar presiunea publică asupra unei eventuale soluții administrative rapide crește înainte ca CCR să dea un verdict.
Primul dosar privind CASS a intrat pe rolul CCR
Calendarul juridic are două repere certe. Tribunalul Olt a sesizat Curtea Constituțională marți, 17 februarie 2026, cu excepția de neconstituționalitate privind art. II pct. 16, 18, 20, 25 din Legea nr. 141/2025. Iar pe 25 mai, CCR a pus pe rol primul dosar în care analizează legalitatea introducerii CASS la pensie.
Judecătorii Tribunalului Olt au consemnat formal sesizarea către Curte și amânarea cauzei de fond.
„În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 16, 18, 20, 25 din Legea nr. 141/2025. Amână pronunţarea pe fond a cauzei la data de 03.03.2026. Pronunţată azi, 17.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.”
Nu a fost anunțat încă un termen public pentru soluția CCR în acest caz. Iar această lipsă de calendar menține incertitudinea bugetară: veniturile continuă să fie colectate, dar cu riscul ca o parte din ele să devină obligație de restituire.
Pe plan național, dimensiunea litigiilor este semnificativă. Newsweek a scris că există 4.000 de dosare de pensii la CCR pe legea nouă a pensiilor și că niciunul nu a fost judecat. Chiar dacă nu toate vizează strict CASS, volumul arată presiunea juridică asupra reformei și riscul de întârziere în clarificarea cadrului aplicabil, potrivit newsweek.ro.
Risc bugetar de 1 miliard de euro dacă CASS la pensii este neconstituțional
Argumentele invocate împotriva CASS la pensii au relevanță financiară tocmai pentru că pot desface baza legală a unei surse de venit. Printre motivele invocate se numără dubla impunere, ideea că în perioada activă a fost plătit CAS, iar la pensionare se aplică CASS asupra aceleiași mase de venit, discriminarea contrară art. 16 din Constituție, reducerea abuzivă a venitului net, ingerința nejustificată a statului în dreptul de dispoziție asupra veniturilor și modificarea retroactivă a unui drept dobândit.
Dacă CCR validează unul sau mai multe dintre aceste argumente, efectul nu ar fi limitat la stoparea reținerilor viitoare. Miza financiară totală este estimată neoficial la 1.000.000.000 euro, sumă care ar reprezenta plafonul potențial al restituirilor și al veniturilor bugetare pierdute. Fiind o valoare neconfirmată oficial, ea trebuie tratată ca scenariu, nu ca obligație certă. Dar și ca scenariu, dimensiunea este suficient de mare pentru a conta în execuția bugetară.
Pentru comparație, beneficiarul individual vede doar tăierea lunară din netul pensiei peste pragul de 3.000 de lei. Statul vede însă un flux agregat recurent, iar anularea acestuia ar crea simultan două efecte: scăderea veniturilor viitoare și apariția unui pasiv de rambursare pentru sumele deja reținute din 1 august 2025.
Precedentul CCR din 2022 a acceptat impozitarea, dar cu proporționalitate
Contextul constituțional nu este favorabil nici unei interpretări automate. În 2022, Curtea Constituțională a decis că pensiile pot fi impozitate, dar cu măsură, proporțional și nediscriminatoriu. Asta nu blochează din start o contribuție sau o taxare, însă obligă statul să justifice solid de ce sarcina fiscală este calibrată corect și aplicată fără tratament inegal între categorii comparabile.
Dar exact aici se joacă testul economic al măsurii. Dacă CCR apreciază că actuala formulă de 10% peste 3.000 de lei nu respectă aceste criterii, atunci Ministerul Finanțelor și sistemul public de sănătate ar rămâne fără un instrument de colectare deja integrat în execuția curentă. Informațiile disponibile până acum nu indică ce alternativă de finanțare a sănătății ar fi luată în calcul într-un asemenea scenariu.
La nivel practic, nici mecanismul exact de restituire și nici termenul de plată nu au fost anunțate. Singura clarificare oficială existentă este că depunerea de cereri nu este necesară acum, ceea ce indică o posibilă soluție automată dacă CCR declară neconstituțională măsura. Până la o decizie, reținerea CASS continuă pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, începând cu sumele datorate după 1 august 2025.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
