Peste 60% dintre beneficiarii pensiei de serviciu militare plătite de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale au încasat în aprilie 2026 venituri nete de cel mult 5.000 de lei, într-un sistem care numără 75.228 de persoane și care a crescut cu 1.384 de beneficiari față de octombrie 2025.

Pe scurt, creșterea de 1.384 de persoane înseamnă un avans de aproape 1,9% în șase luni raportat la baza din octombrie 2025, când erau circa 73.844 de beneficiari. Masa principală a plăților rămâne concentrată în zona mediană a distribuției: aproape 68% din total, adică aproximativ două treimi din sistem, au pensii nete între 3.001 lei și 7.000 de lei inclusiv în aprilie 2026.

Pentru analiza bugetară, această distribuție este mai relevantă decât dezbaterea generică despre „pensii speciale”. Ea arată unde se află volumul mare de cheltuială curentă și unde sunt concentrați beneficiarii. Iar segmentul cu venituri foarte ridicate există, dar nu domină numeric sistemul: aproape 8% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu din MApN, adică aproape 5.900 de oameni, încasează între 10.001 lei și 20.000 de lei net.

Segmentul cel mai bine reprezentat rămâne tranșa 3.001-5.000 de lei net inclusiv. Numai că ponderea acesteia a scăzut cu peste un punct procentual în aprilie 2026 față de octombrie 2025, semn că distribuția se deplasează treptat spre tranșe superioare, fie prin intrări noi cu drepturi mai mari, fie prin efectele actualizărilor și recalculărilor prevăzute de lege.

Distribuția arată o presiune bugetară venită din volum

Datele publicate indică o realitate utilă pentru evaluarea presiunii fiscale: costul sistemului nu este determinat exclusiv de cazurile din vârful distribuției, ci de numărul mare de beneficiari din tranșele medii. Pentru finanțele publice, o bază de peste 75.000 de pensionari este determinantă chiar și atunci când majoritatea nu depășește 7.000 de lei net.

Conform Economica, aproape 68% dintre beneficiari se află între 3.001 lei și 7.000 de lei net, iar peste 60% încasează cel mult 5.000 de lei net. Pentru un decident care urmărește cheltuiala rigidă din buget, această structură sugerează că orice modificare legislativă care afectează formula de calcul sau calendarul de actualizare produce efecte în cascadă, prin volum, chiar dacă țintește doar anumite paliere de venit.

Dar plafoanele legale limitează, cel puțin formal, dinamica individuală a pensiei. Pensia de serviciu recalculată se stabilește la 65% din baza de calcul pentru 25 de ani de vechime cumulată, cu un spor de 1% pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani. Pensia stabilită, recalculată și actualizată nu poate depăși 85% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare.

Și mai există o limită cu efect direct asupra venitului încasat: pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor sau salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor sau salariilor lunare brute incluse în baza de calcul, potrivit articolului 60 alineatul (1) din Legea nr. 223/2015. Pentru buget, această regulă funcționează ca un plafon pe fluxul net plătit fiecărui beneficiar, chiar dacă nivelul brut poate evolua diferit.

Legea explică diferența față de sistemul civil

Militarii în activitate plătesc o cotă de contribuție individuală de 25% la Bugetul de Stat, nu contribuție de asigurări sociale, potrivit Legii 223 din 2015 și Codului fiscal, articolul 141. Diferența este esențială în analiza financiară a sustenabilității: sursa contribuției este bugetară, iar arhitectura sistemului rămâne separată de mecanismul clasic al pensiilor publice bazate pe CAS.

Această construcție juridică explică de ce dezbaterea despre echitate se traduce, în practică, într-o discuție despre cheltuieli ale statului și despre reguli de calcul, nu despre randamentul unui cont contributiv individual. Pentru mediul de afaceri, miza este mai largă: orice extindere a unei cheltuieli rigide reduce spațiul fiscal disponibil pentru investiții publice, reduceri de deficit sau alte măsuri economice.

Iar calendarul legislativ a adus modificări care schimbă netul încasat. Legea 141/2025 a introdus reținerea CASS din partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, ceea ce afectează direct tranșele superioare de venit net. În paralel, Legea nr. 282/2023 și modificările anterioare au influențat parametrii de calcul și actualizare ai sistemului.

Un reper temporal important este 2024. Pensia de serviciu medie din MApN a depășit pragul de 1.000 de euro brut lunar abia atunci, la opt ani de la intrarea în vigoare, în ianuarie 2016, a Legii nr. 223 din 2015. Comparativ cu momentul lansării cadrului legal, acest prag arată o creștere lentă în termeni instituționali, nu o explozie imediată a valorii medii.

Creșterea numărului de beneficiari, un indicator cheie în 2026

Până acum, datele disponibile nu cuantifică impactul total în lei asupra bugetului de stat al creșterii numărului de beneficiari din 2026 și nici nu oferă o proiecție oficială pe 5-10 ani. Nu a fost anunțat încă niciun plan nou de reformă sustenabilă dedicat strict pensiilor militare în setul de informații publicate odată cu aceste cifre.

Dar există un precedent relevant pentru dinamica de intrare în sistem. OUG 59 din 2017 a generat cele mai mari creșteri ale numărului de pensionari militari din ultimii nouă ani, ceea ce face din evoluția efectivelor un indicator mai sensibil decât simpla medie a pensiei. Pentru analiza fiscală, acesta este punctul care merită urmărit lunar: dacă baza de 75.228 de beneficiari continuă să crească în ritm apropiat de cel din intervalul octombrie 2025-aprilie 2026, presiunea bugetară va veni înainte de toate din volum, nu doar din nivelul pensiilor individuale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Legea nr. 223/2015 MApN pensii speciale pensionari militari