Ciprian Dascălu (economistul-șef al BCR) a avertizat joi că majorarea taxelor nu garantează automat creșterea veniturilor bugetare, iar exemplul invocat este Bulgaria, care, deși are taxe mai mici, înregistrează încasări mai bune decât România.
Dincolo de anunț, miza pentru mediul de afaceri este mai largă decât o dispută de politică fiscală. România are deja un deficit bugetar de 1,75% din PIB în primele cinci luni din 2026, în timp ce presiunea fiscală urcă de la 29,4% din PIB în 2025 la 30,4% în 2026 și 30,5% în 2027. În același timp, veniturile bugetare sunt estimate la 36,7% din PIB în 2026, nivel prezentat drept cel mai ridicat din ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, povara fiscală crește față de anul trecut, dar dezbaterea rămâne dacă statul colectează eficient fiecare punct suplimentar de taxare.
Pentru companii, această observație contează direct în costuri și în planificarea investițiilor. Dacă statul încearcă să reducă deficitul mai ales prin taxe mai mari, fără o îmbunătățire comparabilă a colectării, rezultatul poate fi o dublă presiune: marje mai mici în economie și un risc fiscal care rămâne ridicat. Iar pentru investitori, problema nu este doar nivelul taxelor, ci credibilitatea întregului cadru bugetar.
„Bulgaria, cu taxe mai mici, are încasări mai…”
Mesajul lui Ciprian Dascălu mută discuția de la nivelul cotelor de taxare la eficiența aparatului fiscal. Dacă o economie vecină poate obține încasări mai bune cu o povară mai redusă, diferența nu mai este explicată doar prin legislație, ci și prin administrare, conformare și capacitatea statului de a reduce pierderile din necolectare. Datele disponibile până acum nu detaliază ce taxe sunt mai mici în Bulgaria și nici structura exactă a încasărilor comparativ cu România, ceea ce limitează comparația tehnică. Numai că semnalul de fond rămâne: simpla creștere a cotelor nu rezolvă automat problema de venituri.
Presiunea fiscală în România și riscul de retrogradare a ratingului
Acesta este punctul sensibil pentru decidenți. România se află sub evaluarea Comisiei Europene, iar pe piață persistă riscul unei retrogradări a ratingului suveran la categoria „junk” din cauza deficitului bugetar și a lipsei unor măsuri fiscale credibile. O asemenea mutare ar avea un efect imediat asupra costurilor de finanțare ale statului, dar și un efect secundar pentru economie: randamente mai mari cerute pentru riscul românesc și presiune suplimentară asupra companiilor care se împrumută.
Potrivit Antena3, acesta este exact motivul pentru care dezbaterea despre taxe nu mai poate fi redusă la întrebarea dacă bugetul are nevoie de venituri mai mari. Întrebarea relevantă pentru piață este dacă veniturile suplimentare pot fi obținute fără a eroda competitivitatea și fără a transmite semnalul că ajustarea fiscală se face exclusiv prin presiune pe contribuabil.
Dar comparația cu Bulgaria are și o implicație strategică. O jurisdicție cu taxe mai reduse și încasări mai bune poate deveni un reper incomod pentru România într-un moment în care costurile firmelor cresc deja și din alte surse. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie urcă la 4.325 de lei, măsură care afectează aproape 2 milioane de salariați și se vede în cheltuielile salariale ale companiilor. Dacă peste acest val se suprapun noi majorări fiscale, presiunea pe EBITDA și pe fluxurile de numerar devine mai puternică, mai ales în sectoarele cu marje mici.
Și pentru investitori apare aceeași întrebare: cât din consolidarea fiscală vine dintr-o bază de colectare mai bună și cât vine din împingerea costului către companii și consum? În primul caz, efectul poate fi neutru sau chiar pozitiv pentru percepția de risc. În al doilea, economia poate încetini, iar baza impozabilă se poate deteriora exact când statul încearcă să strângă mai mulți bani.
Eficiența colectării taxelor, o problemă crucială
România intră în 2026 cu o presiune fiscală de 30,4% din PIB, cu 1 punct procentual peste nivelul din 2025, și cu o nouă creștere la 30,5% în 2027. Față de 2025, traiectoria este ascendentă, chiar dacă veniturile bugetare de 36,7% din PIB în 2026 arată, pe hârtie, un maxim al ultimilor zece ani. Paradoxul semnalat de Ciprian Dascălu este că un maxim de venituri raportat la PIB nu răspunde singur la întrebarea esențială pentru piață: este vorba despre o administrare mai bună sau despre o taxare mai mare aplicată unei economii deja sub presiune?
Iar aici se văd și opțiunile de politică publică. Dacă observația privind Bulgaria intră în centrul dezbaterii fiscale, accentul s-ar putea muta de la majorări succesive de taxe la măsuri care cresc randamentul colectării. Informațiile publicate până acum nu enumeră măsurile alternative, dar logica economică din spatele avertismentului este clară: pentru a stabiliza bugetul, statul are nevoie de venituri credibile și recurente, nu doar de cote mai ridicate care pot produce randamente fiscale sub așteptări.
Pentru piață, acesta este testul următoarelor luni. Dacă România va continua să majoreze presiunea fiscală fără să convingă asupra eficienței colectării, riscul nu se oprește la buget. El se transmite în costul capitalului, în apetitul pentru investiții și în discountul de risc aplicat activelor românești, într-un moment în care situația fiscală este deja evaluată de Comisia Europeană.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyPolițiștii au reținut la Albița o Toyota furată în Italia. Cumpărătorul spune că a plătit 21.500 de euro
BravonetKaia Gerber publică primul mesaj după moartea lui Presley, cu o amintire în care dansează împreună
LylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontate
Revista IoanaCe treburi se evitau de Sfântul Luca pe 18 octombrie și cui îi poți trimite urări
News24Ioana Dogioiu anunță că renunță la postul de purtătoare de cuvânt a Executivului
Dolce SportIstvan Kovacs primește meciul dintre Real Madrid și Leipzig, pe Santiago Bernabeu
