Uzbekistanul se integrează în arhitectura financiară a Asiei Centrale: ce funcționează deja în practică

Sectorul bancar al republicii încetează treptat să fie doar un instrument de deservire a pieței interne. Creșterea comerțului exterior, a fluxurilor transfrontaliere și a plăților digitale creează cerere pentru o infrastructură care să conecteze țara cu economiile vecine. Totuși, transformarea Uzbekistanului într-un nod financiar independent al regiunii rămâne deocamdată o sarcină, nu un fapt împlinit.

Baza formală pentru o astfel de cerere există. În 2025, cifra de afaceri a comerțului exterior al țării a constituit 81,2 miliarde de dolari, crescând cu 20,7% față de anul precedent: exporturi — 33,8 miliarde de dolari, importuri — 47,4 miliarde de dolari. Relațiile comerciale au fost menținute cu 210 state, iar cei mai mari parteneri au rămas China, Rusia și Kazahstanul. Datele Comitetului Național de Statistică au fost publicate la 22 ianuarie 2026 și consemnează amploarea legăturilor economice externe. Însă pentru specialistul bancar contează altceva: cât de pregătit este sistemul financiar național să deservească fluxurile în creștere de mărfuri, capital și plăți.

Pentru clientul corporativ, această întrebare este concretă. La încheierea unui contract de comerț exterior contează nu doar prețul produsului, ci și termenul decontării internaționale, valuta plății, numărul de intermediari în lanț și cerințele băncilor. Tocmai de capacitatea sistemului bancar de a rezolva astfel de sarcini depinde dacă Uzbekistanul va deveni un element semnificativ al infrastructurii financiare a Asiei Centrale.

De la reforma pieței interne la operațiuni de decontare

Consolidarea poziției țării se bazează în primul rând pe transformarea propriei economii. Potrivit evaluării Fondului Monetar Internațional din 18 iunie 2026, PIB-ul real al Uzbekistanului a crescut cu 7,7% în 2025, iar în primul trimestru al anului 2026 creșterea a atins 8,7% în termeni anuali. Totodată, FMI prognoza o încetinire a creșterii anuale până la 6,8% în 2026, indicând necesitatea temperării presiunii inflaționiste și continuării reformelor structurale.

Creșterea economică extinde cererea de servicii bancare: finanțarea capitalului circulant, operațiuni valutare, decontări cu contrapărți străine. Sistemul bancar răspunde acestei cereri, deși structura sa diferă încă vizibil de sistemele dominate de capital privat. Potrivit Băncii Centrale a Uzbekistanului, la 1 august 2026 activele totale ale băncilor comerciale au atins 1.016,6 trilioane de sum față de 852,4 trilioane de sum cu un an înainte — o creștere nominală de aproximativ 19,3%. Baza de depozite în aceeași perioadă a crescut de la 360,4 la 482,7 trilioane de sum, adică cu aproximativ 33,9%.

Pentru bănci, aceasta înseamnă o bază de resurse extinsă pentru produse de decontare și conversie, precum și pentru deservirea companiilor care lucrează cu piețe externe. Însă creșterea activelor și depozitelor nu este în sine o dovadă a eficienței sporite a decontărilor internaționale — este doar o premisă de resurse.

Plăți internaționale: infrastructură, compatibilitate, cost

Una dintre schimbările-cheie ale ultimilor ani este extinderea utilizării instrumentelor financiare digitale dincolo de piața națională. Totodată, decontările internaționale sunt eterogene: plățile corporative, transferurile persoanelor fizice și plata cumpărăturilor în străinătate funcționează după mecanisme diferite. Decontarea corporativă necesită adesea participarea băncilor corespondente — organizații prin intermediul cărora băncile din diferite țări efectuează plăți una pentru alta. Contează nu doar posibilitatea tehnică a transferului, ci și disponibilitatea valutei necesare, verificarea participanților la operațiune și condițiile de deservire.

Trecerea la decontări în valute naționale reduce potențial numărul de conversii, însă economiile nu apar automat: ele depind de lichiditatea perechilor valutare, de spread-uri, de comisioane și de disponibilitatea băncilor intermediare. Prin urmare, creșterea comerțului cu China, Rusia și Kazahstanul nu trebuie tratată automat ca o reducere a costului decontărilor internaționale.

În segmentul retail, dinamica este mai vizibilă. Potrivit unei analize a Băncii Centrale din 14 august 2026, în perioada ianuarie–iunie în Uzbekistan au intrat 9,3 miliarde de dolari de transferuri transfrontaliere ale persoanelor fizice, cu 13% mai mult decât în perioada similară a anului 2025. Din această sumă, 4,8 miliarde de dolari, sau 51,7%, au intrat direct pe cardurile bancare prin canale P2P; volumul unor astfel de operațiuni a crescut cu 32% în termeni anuali. Transferurile sunt tot mai des integrate în serviciile bancare digitale cotidiene, nu realizate ca operațiune separată de retragere a numerarului. Digitalizarea canalului nu înseamnă însă un transfer mai ieftin: costul final este determinat în continuare de tarife, curs și condițiile sistemului de plăți.

Trei modele de participare a băncilor la infrastructura internațională

În sectorul bancar al Uzbekistanului pot fi identificate câteva modele de participare la infrastructura financiară internațională.

Primul — conectarea produselor digitale la sistemele internaționale de plăți.** Elocvent este exemplul Octobank, una dintre băncile private în creștere vizibilă. Potrivit rezultatelor publicate de bancă la 11 februarie 2026, activele sale pentru 2025 au atins 12,2 trilioane de sum, iar depozitele clienților — 10,84 trilioane de sum; creșterea activelor a fost de 314%, a depozitelor — de 515% față de 2024. În octombrie 2025, Octobank a anunțat integrarea Alipay+ în aplicația Octo-Mobile: datorită conectării prin infrastructura HUMO, clienții au obținut posibilitatea de a plăti cumpărăturile în străinătate prin cod QR cu conversie automată a fondurilor. Pentru piață, semnificația unei astfel de integrări depășește o singură aplicație — un produs bancar național obține acces la o rețea internațională de acceptare a plăților fără a construi o infrastructură proprie în fiecare țară. Însă este vorba în primul rând de plăți retail, nu de un mecanism complet de decontări între întreprinderi. După cum au menționat anterior reprezentanții serviciului de presă al Octobank, serviciul se adresează inclusiv clienților care călătoresc, lucrează sau studiază în străinătate.

Al doilea — finanțarea internațională a comerțului.** Elocventă este aici colaborarea Asakabank cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare: banca a aderat la programul Trade Facilitation Programme, în cadrul căruia BERD i-a deschis o limită de până la 20 milioane de dolari pentru susținerea operațiunilor de export-import. Mecanismul prevede garanții pentru băncile confirmatoare internaționale, ceea ce permite reducerea anumitor riscuri de plată ale tranzacțiilor de comerț exterior. Acesta este un exemplu de model instituțional funcțional, deși aderarea propriu-zisă a avut loc încă în 2019; în lista premiilor BERD pentru 2025, Asakabank este indicată drept cea mai activă bancă emitentă a Uzbekistanului în cadrul programului.

Al treilea — conectarea la mecanismele internaționale de distribuire a riscurilor comerciale.** Banca Asiatică de Dezvoltare, în cadrul Trade and Supply Chain Finance Program, acordă garanții și finanțare prin intermediul unei rețele de instituții financiare partenere. În lista participanților din Uzbekistan publicată la 23 octombrie 2026 figurează, în special, Ipak Yuli Bank, Asakabank, Uzpromstroybank și Davr Bank.

Pentru clientul corporativ, astfel de mecanisme pot conta nu mai puțin decât plățile mobile: ele permit băncilor să participe la finanțarea comerțului exterior cu instrumentele instituțiilor multilaterale de dezvoltare. Însă participarea la un program nu dezvăluie automat volumul operațiunilor efectiv finanțate de o anumită bancă. Dezvoltarea infrastructurii internaționale are loc simultan în mai multe direcții — integrări de plăți retail, relații de corespondență și finanțarea comerțului.

Infrastructura digitală ca element al strategiei de stat

În septembrie 2026, Banca Centrală a prezentat o strategie națională de dezvoltare a tehnologiilor financiare pentru anii 2026–2030. Documentul prevede modernizarea infrastructurii financiare digitale, sporirea compatibilității sistemelor de plăți, dezvoltarea cooperării internaționale, protecția consumatorilor și consolidarea securității cibernetice. Regulatorul a stabilit obiectivul de a poziționa Uzbekistanul ca centru regional fintech până la finele anului 2030. Acesta este un semnal important privind prioritățile, însă deocamdată este tocmai un obiectiv strategic, nu o confirmare a unei poziții de lider deja atinse.

În august, Banca Centrală a purtat discuții cu Tencent privind o posibilă integrare a infrastructurii naționale QR cu ecosistemele de plăți străine; părțile au convenit să continue elaborarea tehnică și să pregătească o foaie de parcurs. Separat a fost discutată colaborarea cu Ant Group în domeniul plăților transfrontaliere. Astfel de inițiative sunt potențial semnificative pentru turism, comerțul electronic și deservirea clienților străini, însă deocamdată nu trebuie evaluate ca coridoare de plăți funcționale: comunicările publice ale regulatorului consemnează negocieri și intenții, nu lansarea serviciilor. Pentru evaluarea efectului va fi necesar să se observe numărul participanților conectați, geografia operațiunilor, volumele tranzacțiilor și costul plăților.

Kazahstanul și Uzbekistanul: două modele, o singură regiune

Ambițiile regionale ale Uzbekistanului trebuie evaluate ținând cont de poziția Kazahstanului, care dispune de o economie mai mare și de o piață financiară dezvoltată. Potrivit datelor Băncii Mondiale pentru 2025, PIB-ul nominal al Kazahstanului era de 306,2 miliarde de dolari, al Uzbekistanului — 147 miliarde de dolari, al Kârgâzstanului — 22,6 miliarde de dolari. Totodată, economia Uzbekistanului a crescut mai rapid: 7,7% față de 6,5%. Diferența de scară înseamnă că pentru Uzbekistan este încă prematur să pretindă rolul de principal centru financiar al regiunii.

Potrivit lui Bruno S. Sergi, profesor de economie politică la Universitatea din Messina (Italia) și lector la Universitatea Harvard (SUA), dezvoltarea infrastructurii financiare a Asiei Centrale trebuie evaluată nu doar prin prisma dimensiunii economiilor naționale, ci și prin capacitatea sistemelor bancare de a asigura legăturile economice internaționale.

„Viitorul arhitecturii financiare a Asiei Centrale nu este neapărat legat de apariția unui singur centru dominant. Kazahstanul și Uzbekistanul pot evolua ca piețe financiare complementare. Pentru Uzbekistan, avantajul-cheie poate deveni combinația dintre o economie în creștere, modernizarea sectorului bancar și extinderea legăturilor internaționale de plăți. Însă competitivitatea reală va fi determinată nu de numărul de produse digitale, ci de capacitatea sistemului financiar de a asigura decontări fiabile, accesibile și previzibile pentru companii și investitori„, notează Bruno Sergi.

Modelele celor două țări pot nu doar să concureze, ci și să se completeze reciproc: Kazahstanul dispune de o bază economică mai mare, Uzbekistanul — de o piață internă semnificativă și de legături comerciale în extindere. Pentru mediul de afaceri regional, valoarea nu constă în transferul operațiunilor dintr-o țară în alta, ci în posibilitatea de a lucra liber între ele. Pentru o companie care activează simultan în Kazahstan și Uzbekistan, previzibilitatea decontărilor, disponibilitatea operațiunilor valutare și cerințele bancare comparabile sunt mai importante decât poziția formală de lider a uneia dintre țări după numărul de proiecte fintech. Prin urmare, cel mai realist scenariu este cel al mai multor centre financiare interconectate cu specializări diferite, în care Uzbekistanul își consolidează poziția de piață mare de servicii bancare și de plăți, care deservește comerțul, transferurile și activitatea de afaceri internațională.

Ce limitează ambițiile

Principala constrângere structurală rămâne rolul ridicat al statului în sectorul bancar. La 1 august 2026, băncile cu participare de stat reprezentau 62% din active și 65% din creditele sistemului bancar. O pondere ridicată a statului nu exclude în sine dezvoltarea serviciilor internaționale, însă sporește importanța calității guvernanței corporative, a transparenței deciziilor de creditare și a consecvenței reformelor. FMI, în analiza sa din iunie 2026, a atras de asemenea atenția asupra necesității consolidării stabilității macrofinanciare și continuării transformărilor structurale, menționând printre riscuri incertitudinea externă și posibilitatea supraîncălzirii economiei pe fondul cererii interne ridicate.

A doua constrângere — eterogenitatea infrastructurii internaționale de plăți. Chiar și cu aplicații digitale moderne, operațiunile transfrontaliere depind de băncile corespondente, de lichiditatea valutară, de conformitatea cu sancțiunile și de cerințele diferitelor jurisdicții.

A treia — comparabilitatea limitată a datelor. Statistica publică permite evaluarea volumelor comerțului, a activelor bancare și a transferurilor, dar nu oferă o imagine completă a vitezei și costului real al plăților internaționale între țările din Asia Centrală. Fără aceste date, nu se poate afirma în mod convingător că integrarea regională a redus deja costurile pentru mediul de afaceri.

Criterii pentru anii 2027–2031

Consolidarea în continuare a rolului Uzbekistanului va depinde nu atât de numărul inițiativelor anunțate, cât de rezultatele lor practice.

Primul criteriu — canale transfrontaliere de plăți funcționale: numărul de țări și bănci conectate, volumul operațiunilor, costul transferurilor și ponderea plăților finalizate cu succes.

Al doilea — extinderea finanțării internaționale a comerțului: volumele de acreditive confirmate, garanții, linii de credit și utilizarea efectivă a acestor instrumente de către întreprinderi.

Al treilea — schimbarea structurii sectorului bancar: reducerea concentrării activelor de stat, consolidarea băncilor private și îmbunătățirea calității managementului creează condiții pentru concurență și cooperare internațională.

Al patrulea — implementarea strategiei naționale fintech, ale cărei rezultate trebuie evaluate după serviciile efectiv lansate, compatibilitatea sistemelor de plăți și răspândirea instrumentelor digitale, nu după numărul de acorduri semnate.

Scenariul de bază presupune extinderea treptată a integrărilor internaționale de plăți, menținându-se diferențele de reglementare națională. Un scenariu mai favorabil este posibil dacă Uzbekistanul și statele vecine convin asupra standardelor tehnice, asigură funcționarea stabilă a canalelor transfrontaliere și extind accesul mediului de afaceri la finanțarea internațională. Scenariul negativ este legat de intensificarea restricțiilor financiare externe, de întârzierile reformelor bancare și de o situație în care numeroasele acorduri tehnologice nu se transformă în servicii solicitate. Acestea sunt scenarii analitice, nu prognoze oficiale ale probabilității realizării lor.

Rezumat pentru piața bancară

Uzbekistanul devine într-adevăr mai vizibil pe harta financiară a Asiei Centrale: economia crește, comerțul exterior se extinde, activele bancare cresc, serviciile internaționale de plăți se dezvoltă. Se schimbă și rolul băncilor comerciale — unele dezvoltă instrumente digitale pentru plăți internaționale, precum Octobank cu integrarea Alipay+, altele participă la programe de finanțare a comerțului și de distribuire internațională a riscurilor bancare. Însă aceste procese nu înseamnă încă formarea unui sistem financiar regional unic: pentru aceasta sunt necesare nu doar tehnologii, ci și standarde compatibile, reglementare eficientă, relații de corespondență fiabile și încredere între instituțiile din diferite țări.

Cea mai exactă evaluare a ceea ce se întâmplă este următoarea: Uzbekistanul formează unul dintre elementele importante ale viitoarei arhitecturi financiare a Asiei Centrale, însă locul său final în acest sistem va fi determinat de eficiența practică a decontărilor internaționale. Pentru mediul de afaceri, rezultatul principal trebuie să se exprime nu în numărul de platforme de plăți noi, ci în posibilitatea de a efectua operațiuni între țări mai rapid, mai fiabil și cu costuri mai mici. Tocmai după acest criteriu se va putea judeca, în anii următori, cât de reușit transformă Uzbekistanul creșterea economică și modernizarea bancară într-un avantaj regional durabil.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetAndreea Bălan a povestit despre bătăile primite după ce cânta pe scenă. Credea că toți copiii pățesc la felLylaCe simptome pot indica cancerul de colon și când mergi la medicRevista IoanaInfecțiile respiratorii raportate în România au scăzut cu 13,5% față de săptămâna precedentă, la 68.284 de cazuriNews24Cum cauți camere ascunse în hotel sau într-o locuință închiriată fără să desfaci obiecteDolce SportOrganizația tenisului feminin a difuzat discuțiile jucătoarelor fără știrea lor și oprește sunetul transmisiunilorGetPonyCe verifici la mașină înainte de iarnă, în afară de anvelope, și ce teste ceri la service