Val masiv de scumpiri în România. Administrația publică a înregistrat în luna august 2024 o creștere semnificativă a datoriei, aceasta ajungând la 886,983 miliarde de lei, față de 876,288 miliarde de lei în luna iulie. Această evoluție este urmărită cu atenție de specialiști, deoarece o astfel de creștere indică o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat și o nevoie accentuată de finanțare externă.
Analizând datele furnizate de Ministerul Finanțelor, reiese o tendință alarmantă: creșterea continuă a datoriei ar putea impune măsuri drastice pentru a evita un dezechilibru economic major. Pe lângă împrumuturile suplimentare necesare pentru a acoperi deficitul bugetar, efectele secundare, cum ar fi o posibilă creștere a prețurilor, pot afecta direct populația, făcând traiul de zi cu zi și mai dificil.
Val masiv de scumpiri în România. Ce va fi nevoit să facă Guvernul
Executivul se vede nevoit să adopte măsuri stringente pentru a ține sub control datoria publică, ceea ce ar putea afecta economiile cetățenilor. Reducerea deficitului bugetar va deveni o prioritate, iar efectele acestor măsuri se vor resimți cel mai probabil în scăderea consumului și în presiuni suplimentare asupra nivelului de trai.
Prețurile au crescut constant în ultimele luni, fenomen ce pune și mai multă presiune asupra bugetelor familiale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în septembrie 2024 comparativ cu aceeași lună din 2023, mărfurile nealimentare au înregistrat o scumpire de 3,3%, iar în rândul acestora, detergenții și articolele chimice au cunoscut cele mai mari creșteri, de peste 10%.
Economiștii avertizează că anul viitor ar putea aduce măsuri de austeritate menite să diminueze deficitul bugetar. Impactul acestor măsuri va fi resimțit direct de populație, care va trebui să facă față unor prețuri în creștere și unei posibile reduceri a puterii de cumpărare, dificultăți ce se vor adăuga la provocările economice deja existente.
Ministerul Finanțelor a publicat recent Planul bugetar-structural național pe termen mediu, ce se extinde până în 2031. Acest plan urmărește să aducă deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la un nivel de 2,5% din PIB până în 2031, conform cerințelor Uniunii Europene. Drumul spre ajustare bugetară va dura șapte ani, interval în care România va încerca să echilibreze nevoia de finanțare cu măsuri de protejare a economiei naționale.
Cifrele INS
Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică reflectă o deteriorare a situației financiare guvernamentale, cu datoria publică urcând la 52,7% din PIB în august, comparativ cu 52% în luna iulie. Această creștere a raportului datoriei față de PIB indică o presiune continuă asupra finanțelor publice, într-un context economic deja dificil.
Pe lângă datoria totală, detaliile asupra structurii acesteia relevă o majorare a datoriilor pe termen mediu și lung, care au ajuns la 831,952 miliarde de lei în august, în creștere de la 824,06 miliarde de lei în iulie. Datoriile pe termen scurt au cunoscut de asemenea o creștere, atingând 55,031 miliarde de lei, față de 52,228 miliarde de lei în luna precedentă.
Titlurile de stat continuă să reprezinte majoritatea datoriei guvernamentale, cumulând 746,643 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile directe ale statului însumează 123,864 miliarde de lei. Această structură a datoriei subliniază dependența guvernului de finanțare prin emisiuni de obligațiuni și alte titluri, un factor ce poate influența politicile economice viitoare.
Situația este similară și în cadrul administrației publice locale, unde datoria a crescut la 22,237 miliarde de lei în august, față de 22,081 miliarde de lei în iulie. Deși creșterea este mai puțin semnificativă în acest sector, ea indică totuși o tendință generală de majorare a datoriei publice la toate nivelurile administrației, amplificând astfel presiunile asupra bugetelor locale și centrale.
