Prețurile la pompă din România au coborât la un nivel cu 16% inferior mediei europene, o dinamică supravegheată strict de autoritățile din domeniul concurenței. Bogdan Chirițoiu a confirmat joi că datele colectate zilnic din marile rețele de distribuție ajung direct pe masa Guvernului, oferind o imagine clară asupra pieței locale de carburanți.

Radiografia zilnică a tarifelor la pompă

Dar cum se măsoară mai exact această evoluție pe o piață atât de volatilă? Răspunsul vine printr-o infrastructură digitală dedicată, după cum a explicat președintele Consiliului Concurenței. Instituția utilizează instrumente specifice pentru a scana fluctuațiile tarifare (un proces important pentru stabilitatea economică) și a raporta cifrele decidenților politici. Într-o analiză detaliată publicată recent de Economica, oficialul a explicat mecanismul prin care statul urmărește aceste mișcări de prețuri, subliniind diferențele majore față de perioadele de acalmie.

Trecerea de la un ecart obișnuit de doar 3-5% la benzină la o diferență de 16 procente pentru ambii carburanți este o schimbare de paradigmă pentru piața locală de profil.

„Piaţa carburanţilor, clar că stăm cu ochii pe ce se întâmplă acolo. Strângem date în fiecare zi, avem o platformă numită Monitorul preţurilor prin care primim preţurile din toate benzinăriile din marile lanţuri şi atunci furnizăm datele astea şi către Guvern. Dar ne comparăm, fireste cu ce se întâmplă în alte ţări din Europa şi ce vedem este că, deşi preţurile au crescut, sunt acum peste 9 lei la benzină şi aproape de 10 lei la motorină, totuşi, comparându-ne cu alte state din Uniune, suntem substanţial mai ieftini. Dacă în condiţiile obişnuite la motorină eram aproape de media europeană şi la benzină eram cu 3 până la 5% sub media europeană, acum suntem cu 16% sub media europeană, deci e substanţial mai ieftin combustibilul la noi decât e în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană”, a afirmat Chiriţoiu.

Cifrele vorbesc de la sine.

Explicația din spatele prețurilor scăzute

V-ați gândit vreodată de ce țara noastră reușește să mențină acest decalaj favorabil față de restul continentului? Nu e vorba de vreo minune economică, ci de structura jucătorilor din piață. E drept că mulți șoferi privesc cu scepticism panourile din stațiile de alimentare, însă prezența unor companii integrate vertical schimbă complet regulile jocului. Jucătorii mari extrag, rafinează și vând produsul finit pe plan local, creând un tampon comercial esențial.

Cotațiile internaționale dictează de obicei ritmul la pompă. Și totuși, România primește un context geologic și corporativ diferit, având actori economici capabili să absoarbă parțial șocurile externe înainte ca acestea să lovească buzunarul consumatorului. Șeful autorității de concurență a indicat precis care sunt companiile ce susțin acest echilibru fragil, amintind de giganții din industrie.

„Şi asta de ce? Pentru că, de fapt, având principalele companii prezente pe piaţa noastră, Petrom, Kazmunaygas, care e Rompetrol, SOCAR, au propriile lor surse de petrol şi atunci nu sunt atât de dependente de ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale şi asta le permite să vândă ceva mai ieftin decât se vinde combustibilul în alte ţări din Uniune”, a susţinut şeful autorităţii de concurenţă.

Reguli noi în mediul de afaceri

Numai că discuțiile despre stabilitatea piețelor depășesc granițele stricte ale prețului la carburant. Declarațiile privind sectorul energetic au fost făcute în cadrul conferinței „Future of Governance International”, un eveniment ajuns deja la a cincea ediție. Organizată de Envisia, Boards of Elite, reuniunea a adus la aceeași masă lideri din sectorul public și privat, investitori și experți internaționali. Tema centrală a dezbaterilor a fost „The Great Governance Reset”, o încercare de a rescrie regulile guvernanței într-o perioadă dominată de incertitudine și schimbări sistemice majore.

Până la urmă, adaptarea la noile realități tehnologice forțează companiile să își revizuiască strategiile de la zero. Agenda discuțiilor a inclus reconstruirea legitimității instituționale și definirea unei guvernanțe pregătite pentru situații de criză, elemente absolut necesare pentru companiile listate la bursă sau cele cu capital de stat. Iar păstrarea controlului uman într-o lume tot mai influențată de inteligența artificială a captat atenția participanților, generând dezbateri aprinse despre viitorul deciziilor corporative. Deschiderea conferinței a fost marcată de intervenția aplicată a geostrategului internațional Tina Fordham.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Bogdan Chiriţoiu Consiliul Concurentei Petrom Rompetrol Socar