Banca Mondială avertizează că scenariul său pesimist, construit pe un conflict de șase luni sau mai mult în Orientul Mijlociu, este aproape de materializare și ar împinge inflația globală la 4,5%.

O inflație de 4,5% ar însemna o nouă accelerare a prețurilor la nivel global, într-un context în care instituția leagă direct acest risc de perturbarea aprovizionării cu îngrășăminte, de adâncirea insecurității alimentare și de posibilitatea unor noi majorări de dobânzi. Pentru investitori și companii, lanțul de transmisie este clar: energie mai scumpă, presiune pe costurile agricole, apoi un cost mai mare al finanțării.

Riscurile pentru statele cu datorii mari

Miza financiară depășește inflația în sine. Banca Mondială avertizează că o nouă rundă de dobânzi ridicate ar apăsa exact pe segmentul cel mai vulnerabil al pieței globale: statele cu datorii deja împinse în sus după pandemie. În iunie, instituția estima că 40% din țările cu venituri scăzute și medii, adică 32 de state, se aflau deja la risc ridicat de criză a datoriilor. Acest număr ar putea crește rapid.

Raportul mediu datorie/PIB în țările emergente și în curs de dezvoltare era de aproximativ 74% în 2025, față de 50-55% înainte de pandemie. Pentru țările cu venituri scăzute, saltul este și mai abrupt: de la circa 40% la 67%. Asta înseamnă că o creștere suplimentară a dobânzilor lovește un bilanț suveran deja mult mai încărcat decât în perioada pre-Covid.

Indermit Gill de la Banca Mondială a rezumat direct riscul de lichiditate și de solvabilitate.

„Odată ce inflaţia accelerează, va dura doar câteva luni până ca ţările puternic îndatorate să se confrunte cu probleme grave în privinţa plăţilor pentru serviciul datoriei.”

Pentru portofolii, riscul de contagiune vine din piețele emergente expuse simultan la refinanțare mai scumpă, presiune valutară și importuri energetice mai costisitoare. Pentru companii, cele mai vulnerabile rămân sectoarele cu consum energetic ridicat și cele legate de lanțul agroalimentar, unde perturbarea fluxului de îngrășăminte poate urca costurile și comprima marjele.

În fundal, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au dus deja la blocarea Strâmtorii Ormuz și mențin presiunea asupra prețului energiei, un canal prin care șocul se poate transmite mai departe în inflație. În acest scenariu, Federal Reserve ar putea fi împinsă să reia majorările de dobândă, ceea ce ar ridica și mai mult costul finanțării la nivel global, cum relatează Economica.

Repere utile pentru expuneri pe piețe emergente

Semnalul de urmărit rămâne combinația dintre inflație în accelerare și datorie publică ridicată. În economiile emergente și în curs de dezvoltare, un raport datorie/PIB de aproximativ 74%, față de 50-55% înainte de pandemie, indică o capacitate mai redusă de absorbție a unor dobânzi mai mari. Pentru țările cu venituri scăzute, urcarea de la circa 40% la 67% face presiunea și mai vizibilă.

Un al doilea indicator este dependența de importurile de energie și produse agricole. Banca Mondială leagă explicit conflictul extins de perturbarea aprovizionării cu îngrășăminte și de adâncirea insecurității alimentare, ceea ce mută riscul spre costuri mai mari în agricultură, industrie alimentară și transport.

Pe partea de finanțare suverană, primele semne apar deja. Pakistan ar fi cerut Statelor Unite o facilitate de stabilizare valutară de 10 miliarde de dolari, potrivit unor surse anonime.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Mondiala datorii publice Indermit Gill inflație globală Orientul Mijlociu