Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a avertizat asupra unui șoc energetic fără precedent, după ce producția globală de petrol s-a prăbușit cu peste 10 milioane de barili pe zi în luna martie. Eșecul eforturilor diplomatice dintre Washington și Teheran a aruncat piețele globale într-o criză fără precedent.
Potrivit celui mai recent raport lunar al AIE, publicat marți, lumea se confruntă în prezent cu cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie.
Strâmtoarea Hormuz, paralizată
Paralizia liniilor de tranzit prin Strâmtoarea Hormuz a dus la o scădere dramatică a livrărilor vitale, de la 20 de milioane de barili pe zi în februarie la doar 3,8 milioane la începutul lunii aprilie. Această comprimare acută a împins țițeiul North Sea Dated la 130 de dolari pe baril. În același timp, agenția se așteaptă acum ca cererea globală să se contracte cu 80.000 de barili pe zi pe parcursul întregului an 2026, o inversare bruscă față de prognozele anterioare de creștere.
Deși prețurile futures, cum ar fi țițeiul Brent și WTI, se tranzacționează în jurul valorii de 96-98 de dolari pe baril, piața fizică pentru livrare imediată a arătat o presiune extremă. Stai puțin, cum vine asta? E simplu: cargourile cu livrare promptă s-au tranzacționat cu 20-30 de dolari peste prețurile de referință.
Negocieri eșuate și amenințări de la Washington
Iar anunțul unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran a adus doar o ușurare minoră, AIE rămânând precaută. Agenția notează că nu este deloc clar dacă această pauză va duce la o pace durabilă sau la o revenire la fluxurile normale de transport maritim. O blocadă iminentă a SUA asupra navelor care intră în porturile iraniene, așteptată să intre în vigoare în curând, adaugă un risc suplimentar.
Fără o soluție negociată permanentă, AIE avertizează că lumea trebuie să se pregătească pentru un scenariu de „conflict prelungit”, în care piețele energetice se vor confrunta cu perturbări și mai severe în a doua jumătate a anului. În urma eșecului negocierilor, președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „nepregătit să renunțe la ambițiile sale nucleare” și a reînnoit amenințările condiționate de redeschiderea Strâmtorii Hormuz, declarând că „mai bine ar începe procesul de a deschide această cale navigabilă internațională și repede!”.
Producția OPEC+ se prăbușește
Impactul fizic al conflictului este cel mai vizibil în datele de producție ale alianței OPEC+, unde statele membre și-au văzut producția prăbușindu-se din cauza daunelor la infrastructură și a incapacității de a transporta barilii.
Cifrele vorbesc de la sine.
Conform datelor pentru luna martie, oferta totală a OPEC+ a scăzut cu 9,4 milioane de barili pe zi de la o lună la alta. Greul grupului, Arabia Saudită, și-a văzut oferta scăzând de la 10,4 milioane de barili pe zi în februarie la 7,25 milioane în martie. Situația este și mai gravă pentru Irak, care a înregistrat o scădere a producției de la 4,57 milioane de barili pe zi la 1,57 milioane, reprezentând o pierdere de aproape două treimi din capacitatea sa. Kuweit și Emiratele Arabe Unite au înregistrat, si, scăderi semnificative, oferta kuweitiană ajungând la 1,19 milioane de barili pe zi de la un maxim de 2,54 milioane în februarie.
Deși unele exporturi au fost redirecționate prin coasta de vest a Arabiei Saudite sau prin conducta ITP către Turcia, aceste rute alternative au crescut doar la 7,2 milioane de barili pe zi, lăsând un deficit masiv pe care piața globală se luptă să-l acopere.
Cererea se prăbușește, stocurile se evaporă
Penuria de țiței a declanșat ceea ce AIE descrie drept o „distrugere a cererii”, în special în sectoarele petrochimic și aviatic. Se estimează că cererea globală de petrol s-a contractat deja cu încă 2,3 milioane de barili pe zi în aprilie. Acest declin este condus de producătorii petrochimici din Asia, care au fost forțați să-și reducă operațiunile pe măsură ce aprovizionarea cu materii prime a secat, în timp ce anulările de zboruri în Europa și Asia au dus la o scădere verticală a consumului de combustibil pentru avioane.
Rafinăriile care nu sunt direct afectate de conflict se luptă totuși cu costuri record. Producția globală a rafinăriilor este de așteptat să scadă cu 1 milion de barili pe zi în medie pe parcursul anului 2026. În Singapore, prețul pentru distilatele medii a atins maxime istorice de peste 290 de dolari pe baril, reflectând disperarea rafinăriilor de a securiza orice produs disponibil.
Pentru a menține operațiunile de bază, multe națiuni recurg acum la o extragere agresivă din stocurile lor interne. Stocurile globale de petrol observate au scăzut cu 85 de milioane de barili în martie, deși agenția subliniază o „deconectare” geografică îngrijorătoare. În timp ce stocurile din țările importatoare din Asia au scăzut cu 31 de milioane de barili, stocurile au crescut de fapt în Orientul Mijlociu și China, fiind practic blocate în spatele blocadei sau păstrate în depozite plutitoare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți
News24Paris, Nisa și Lyon restricționează circulația minorilor noaptea în anumite zone
Dolce SportAdrian Mutu rămâne o opțiune pentru România U21. Stoichiță spune că numirea nu e decisă
GetPonyCum se verifică o mașină din import înainte de avans și ce poate ascunde un istoric fără daune înregistrate
BravonetBogdan Mureșanu revine în selecția pentru Oscar cu „Magicianul”, primul său film regizat în animație
LylaMersul de 4.000 de pași, făcut o dată sau de două ori pe săptămână, a fost legat de un risc mai mic de deces
