Președintele american Donald Trump a anunțat că a cerut Chinei să amâne vizita sa de stat, programată inițial între 31 martie și 2 aprilie. Amânarea solicitată este de „aproximativ o lună”, iar Trump a ținut să dea asigurări că relația sa cu Beijingul este „foarte bună”.

Motivul oficial invocat este conflictul din Orientul Mijlociu. „Vreau să fiu aici din cauza războiului”, a explicat președintele american luni, într-un dialog cu jurnaliștii în Biroul Oval. Iar decizia pare fermă. „Am cerut amânarea acesteia cu aproximativ o lună”, a adăugat el.

O vizită cu miză uriașă

Pregătirile pentru această întâlnire la nivel înalt sunt în desfășurare de luni de zile. Vizita era considerată esențială, fiind menită să îi permită lui Donald Trump să se întâlnească cu omologul său Xi Jinping și, poate, să dezamorseze durabil războiul comercial dintre cele două mari puteri economice. Numai că lucrurile stau puțin diferit acum. Conflictul din Orientul Mijlociu, care a ajuns deja în a 18-a zi, perturbă complet atât agenda, cât și dinamica relațiilor dintre Washington și Beijing.

Presiuni pentru Strâmtoarea Ormuz

Dincolo de declarațiile oficiale, miza reală pare să fie legată de traficul maritim din Strâmtoarea Ormuz, închisă de Iran. Președintele american face presiuni nu doar asupra aliaților săi, ci și asupra Chinei, pentru a-l ajuta să restabilească culoarul important pentru transportul de petrol. Într-un interviu acordat duminică pentru Financial Times, Trump a legat direct amânarea vizitei sale de răspunsul pe care îl va primi de la China la solicitarea sa de asistență.

Ba chiar a avut și un mesaj tranșant. Trump a declarat că Beijingul, un mare consumator de petrol iranian, „ar trebui să ne mulţumească” pentru declanșarea ofensivei israeliano-americane, pe care o prezintă ca pe o garanție a securității viitoare pentru întreaga lume.

Dependența energetică a Chinei

Dar de ce ar fi China atât de interesată de situație? Ei bine, cifrele vorbesc de la sine. Peste jumătate din importurile chineze de țiței transportat pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează, în majoritate, prin strâmtoarea Ormuz, conform datelor firmei de analiză Kpler. Mai mult, înainte de război, peste 80% din exporturile de petrol iranian aveau ca destinație finală China. E drept că Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a încercat să nuanțeze situația, menționând luni la CNBC o posibilă amânare din motive pur „logistice”, nu pentru a pune presiune pe Beijing.

Reacția prudentă a Beijingului

Reacția oficială de la Beijing a fost una măsurată și diplomatică. „China şi Statele Unite rămân în comunicare cu privire la vizita preşedintelui Trump”, a afirmat Lin Jian, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Acesta a refuzat, însă, să comenteze orice detaliu legat de o posibilă asistență chineză pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz.

Poziția Chinei față de conflict este una complexă. Beijingul și-a exprimat furia față de atacurile americane și israeliene din Iran, dar, în același timp, a criticat și atacurile iraniene împotriva statelor din Golf. Lin Jian a reiterat luni apelul Chinei ca „toate părţile să înceteze imediat operaţiunile militare”.

Până la urmă, experții sunt de părere că, având în vedere rezervele sale strategice de petrol, a doua putere mondială este mai bine pregătită decât alte state pentru a face față crizei. Aceștia consideră că este puțin probabil ca Beijingul să se opună direct Statelor Unite în această chestiune delicată.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
China Donald Trump Orientul Mijlociu SUA Xi Jinping