Femeile din Japonia își revendică locul pe piața muncii
O schimbare de paradigmă în fața provocărilor demografice
Ascensiunea femeilor pe piața muncii din Japonia, un domeniu tradițional dominat de bărbați, este tot mai evidentă. Îmbătrânirea rapidă a populației și reticența guvernului japonez de a accepta imigranți străini contribuie la această transformare.
Recent, numirea primei femei în funcția de director al unei filiale a Băncii Naționale marchează o premieră în cei 28 de ani de istorie bancară a țării. Această realizare coincide cu succesul electoral al lui Renho, fost manechin și câștigătoare a celor mai multe voturi la alegerile pentru Camera superioară din 11 iulie.
Progrese notabile în aviație și alte sectoare
În aceeași lună, Japan Airlines a anunțat promovarea Ari Fuji ca prima femeie căpitan pilot la vârsta de 42 de ani. Deși doar trei dintre cei 6.137 de piloți ai companiei sunt femei, tendința generală arată o creștere semnificativă a participării feminine în diverse profesii.
Studiile recente subliniază faptul că potențialul educațional al femeilor este adesea irosit din cauza practicilor corporative care le limitează la roluri secundare sau contracte temporare legate de viața personală.
Provocările culturale persistente
Deși democratizarea post-1945 le-a oferit drepturi fundamentale precum votul, multe angajate continuu să fie încadrate ca „office ladies”, cu perspective limitate asupra carierei lor. La un simpozion recent organizat la Institutul Cervantes din Tokyo s-a făcut referire umoristic la absența numelui feminin printre angajații marilor companii: „Avem secții pline cu domni precum Suzuki sau Kato și doar câteva… fete”.
Miyuki Takahashi, coordonator general al Bioului pentru Diversitate și Dezvoltare al Nissan, recunoaște dificultățile întâmpinate: „Noi femeile nu avem un nume”. Compania sa lucrează activ pentru creșterea diversității nu doar intern dar și ca strategie comercială.
Limbajul ca barieră culturală
Un factor important care contribuie la discriminarea între sexe este limbajul folosit zilnic. Termeni tradiționali perpetuează stereotipurile vechi încă din perioada Edo (1603-1868), când cultura samurailor era predominant machistă. De exemplu, termenul respectuos pentru soție – ‘okusán’ – sugerează o poziție limitată într-un spațiu domestic.
Statisticile oficiale arată că în 2008 doar 4,1% dintre conducătorii departamentelor erau femei. În contextul actual al îmbătânirii populației și restricțiilor privind imigrarea, guvernul japonez se vede nevoit să valorifice potențialul feminin pe piața muncii.
Unii experți avertizează însă că această expansiune poate duce la amânarea căsătoriei sau renunțarea complet la copii printre femeile aflate în funcții importante – o tendință ce ar putea agrava problema demograficului național pe termen lung.
