Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru zona euro la 1,1% pentru anul 2026, de la o estimare anterioară de 1,4%. Scăderea vine ca o consecință directă a războiului din Iran, care a trimis unde de șoc pe piețele internaționale și a oprit revenirea marilor economii ale lumii.

Un conflict cu efecte globale

Perspectivele economice s-au întunecat. Conform raportului World Economic Outlook publicat marți de FMI, perturbarea piețelor energetice prin blocarea Strâmtorii Ormuz și daunele aduse infrastructurii din Orientul Mijlociu au blocat practic redresarea economică. Iar prognoza inflației globale a urcat la 4,4% pe fondul escaladării ostilităților.

Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, consideră că impactul ar putea fi limitat, dar numai sub o condiție clară. „Se speră că o mare parte din acest șoc economic va fi de scurtă durată, cu condiția ca acest conflict să nu se prelungească”, a declarat aceasta. Numai că avertismentul nu se oprește aici. „Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât este mai mare potențialul unei recesiuni economice”, a continuat ea.

Europa, cea mai vulnerabilă

Pentru Europa, care rămâne extrem de sensibilă la fluctuațiile prețurilor gazelor naturale, situația e complicată. Creșterea cu 19% a costurilor la energie, asumată de FMI în calculele sale, reprezintă un obstacol important pentru producția industrială. Economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a remarcat că, deși economia globală a demonstrat anterior rezistență în fața politicilor comerciale protecționiste, actuala criză din Orientul Mijlociu a oprit acest progres.

V-ați gândit vreodată de ce este zona euro atât de expusă? FMI avertizează că cele 21 de națiuni care împart moneda euro sunt printre cele mai afectate de aceste costuri în creștere, deoarece nu au independența energetică a altor puteri majore. Tensiunea economică este resimțită în mod special și în Ucraina, care trebuie să respingă invazia Rusiei și unde inflația a atins 7,9% în martie. Potrivit guvernatorului Băncii Naționale a Ucrainei, țara „merge pe muchie de cuțit”, încercând să echilibreze eforturile de război interne cu șocurile externe ale prețurilor.

Performanțe divergente: SUA vs. Rusia

Dar în timp ce Europa se confruntă cu o răcire economică, lucrurile stau puțin diferit în alte părți ale lumii. Statele Unite au văzut și ele prognoza de creștere redusă la 2,3%. FMI sugerează că impactul tarifelor comerciale americane a fost mai puțin sever decât se temea inițial, însă șocul energetic rămâne un factor dominant.

În schimb, se așteaptă ca Rusia să beneficieze de o ușoară îmbunătățire a prognozei, până la 1,1%, deoarece beneficiază de venituri mai mari din exporturile de petrol scump. Acest lucru creează un peisaj geopolitic complex, în care exportatorii de energie (precum Rusia) găsesc o ușurare temporară, în timp ce importatorii, în special din zona euro și Africa Subsahariană, își văd rezervele fiscale dispărând.

Scenariul pesimist al FMI

Chiar dacă au apărut știri despre o încetare temporară a focului, FMI rămâne precaut. Lindsay James subliniază că relaxarea este prematură. „Tensiunile rămân la cote ridicate [în ciuda încetării focului]… chiar și cu o eventuală rezolvare, este puțin probabil ca lucrurile să revină la normal și ar trebui să ne obișnuim de acum cu prețuri ridicate la petrol și gaze pentru viitorul apropiat”, a adăugat ea.

Prudența rămâne cuvântul de ordine.

Riscurile de scădere economică sunt considerate ridicate. Dacă volatilitatea prețurilor la energie persistă și în 2027, Fondul avertizează asupra unui „scenariu sever” în care creșterea globală s-ar putea prăbuși la 2%, forțând băncile centrale să mențină ratele dobânzilor ridicate pentru a combate inflația persistentă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
crestere economica FMI preturi energie razboi iran social zona euro