Genealogia, noua pasiune a tinerilor

Două treimi din persoanele care au mai puţin de 35 de ani au făcut deja cercetări legate de străbunii lor. Unii folosesc genealogia pentru a-şi identifica legăturile de rudenie foarte îndepărtate, scrie cotidianul Le Figaro.

Cei mai mulţi fac aceste cercetări în arhive şi site-uri specializate pentru a reconstitui istoria recentă a familiei lor. Potrivit unui sondaj Ipsos, efectuat în perioada 5-9 mai pe un eşantion de 1.033 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani, comandat de site-ul Généalogie.com, 65% din cei care au sub 35 de ani au efectuat deja astfel de demersuri. Principala motivaţie ar fi reluarea legăturilor cu rude îndepărtate în speranţa împărtăşirii unui patrimoniu familial comun.

Potrivit mai multor sociologi, pasiunea francezilor pentru genealogie ar fi de fapt un antidot la dezmembrarea, în secolul trecut, a structurilor familiale tradiţionale. ‘Cândva, istoria familiei era transmisă din generaţie în generaţie, astfel încât copiii cunoşteau inevitabil identitatea şi profesia strămoşilor lor’, afirmă sociologul Serge Guérin, specializat în chestiuni legate de îmbătrânire.

Profesoara de la Universitatea din Nanterre, Martine Segalen, adaugă: ‘După cel de-al doilea război mondial, dezvoltarea mobilităţii geografice şi sociale a fragilizat în mod incontestabil acest model. Memoria familială s-a dezagregat rapid. Pe la mijlocul anilor 1970, francezii au început să consulte arhivele departamentale.’

Potrivit studiului realizat de Ipsos, doar un francez din doi ar fi în măsură acum să dea informaţii despre starea civilă a cel puţin unuia din străbunicii lui. În mod paradoxal, acest lucru ilustrează mai degrabă o curiozitate crescută pentru originile familiale.
Acelaşi sondaj arată că 61% dintre francezii de toate vârstele au efectuat, într-un anumit moment al vieţii lor, cercetări legate de originile lor genealogice. Doar 21% dintre ei au arătat un dezinteres total faţă de această activitate.

Pentru a răspunde interesului crescut al publicului faţă de această activitate, serviciile departamentale ale arhivelor au demarat, din 2007, o vastă acţiune de scanare şi de punere on line a registrelor. De la sfârşitul lui 2009, au fost consultate fonduri considerabile ale arhivelor Parisului. Serge Guérin consideră că ‘redobândirea memoriei familiale’, posibilă prin democratizarea genealogiei, permite mai ales generaţiilor mai tinere să ‘se delimiteze mai bine în timp’.

‘Când un tânăr parizian descoperă că străbunicul lui, originar din Nord, a muncit toată viaţa în mină, el are tendinţa de a-şi relativiza propriile dificultăţi, afirmă sociologul. Această informaţie îi permite să retraseze drumul parcurs în cadrul familiei sale şi să fie mai puţin obsedat de faptul că puterea lui de cumpărare este mai mică decât cea a părinţilor’.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata