Impactul crizei economice în Ungaria: o privire asupra regiunilor afectate
Criza economică își face simțită prezența în mod special în regiunile vestice ale Ungariei, dar pe termen lung, cele mai afectate vor fi zonele din sud și est, care sunt mai puțin industrializate. Deși regiunile vestice beneficiază de fonduri semnificative pentru menținerea locurilor de muncă, revista ungărească Figyelo subliniază că efectele negative se resimt profund.
În orașul Tatabanya (situat în nord-vest), persoanele care au rămas fără locuri de muncă își depun CV-urile direct la companiile locale, sperând să găsească un nou angajator. Totuși, acest demers nu garantează succesul; exemplul lui Lehovicz Ferenc, un bărbat de 44 de ani care a fost concediat după două decenii de muncă și a încercat fără rezultat să obțină un nou loc de muncă prin intermediul contactelor personale este elocvent.
Comitatul Komarom-Esztergom (nord-vest) se confruntă cu o creștere alarmantă a șomajului. În luna iulie a acestui an, numărul șomerilor s-a dublat comparativ cu anul precedent la oficiile pentru ocuparea forței de muncă din zonă.
Această creștere dramatică poate fi parțial explicată prin dezvoltarea industrializării accelerate din această regiune în ultimele două decenii.
Criza economică s-a manifestat inițial în zonele mai prospere ale țării – cunoscut sub denumirea „triunghiului succesului”, ce include teritoriile dintre autostrada M1 și M7 – înainte ca efectele sale să ajungă între februarie și martie la regiunile estice și sudice mai puțin dezvoltate.
Informațiile alarmante despre concedierile masive reflectează doar o parte din realitate; dintre cei 140.000 de noi șomeri raportati recent, doar 40.000 au fost afectați prin concedieri colective. Ministerul Muncii estimează că aproximativ 90.000 dintre acești indivizi au pierdut locurile de muncă ca urmare direct a crizei economice; restul sunt rezultatul fluctuațiilor sezoniere normale ale pieței forței de muncă.
Printre cei care nu au fost concediați colectiv se numără cei afectați indirect datorită scaderii cererii interne sau celor disponibilizați din companii mici ce furnizează servicii marilor corporații internaționale.
Fazekas Karoly, director al Institutului pentru Științe Economice al Academiei Maghiare de Științe (MTA KTI), descrie situația ca fiind „o criză cu două fețe”. În timp ce impactul este evident în regiunile nord-vestice dezvoltate ale Ungariei, efectele secundare asupra zonelor estice stagnante devin tot mai severe.
Din păcate, programele guvernamentale destinate gestionării crizei se concentrează pe problemele vizibile mediatizate iar provocările profunde întâmpinate în regiunile estice rămân adesea neglijate pe termen lung.
Datele ministeriale susțin observațiile lui Fazekas: dintre cele 18.000 locuri create prin programul național pentru ocuparea forței de muncã , peste 12.000 sunt concentrate in cele trei regiuni vestice ale țării; secretarul adjunct al ministerului Szekely Judit menține că multe firme mici și mijlocii din Transdanubia beneficiază astfelde sprijin financiar.
În Tiszaujvaros (nord-est), situația nu este nici ea optimistã; orașul are avantajele oferite datorită combinatului chimic Tiszai Vegyi Kombinat (TVK), dar chiar și aici dificultățile persistã. Nemeth Istvan, director executiv al companiei AkzoNobel – una dintre cele mai mari firme regionale – recunoaște că necesitatea reducerii personalului cu 15% a fost impusã datoritã scaderii vânzărilor recente.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News