Rusia ar putea lansa atacuri împotriva națiunilor baltice și a altor state de pe flancul estic dacă nu este oprită în Ucraina, este opinia Lituaniei.
În viziunea sa, „Dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, ar putea continua. Și atunci statele baltice ar fi următoarele”, a declarat luni (22 ianuarie) Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian al afacerilor externe, în fața reporterilor la Bruxelles.
Acesta a vorbit, înainte de o reuniune ministerială care a inclus o videoconferință cu ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba, astfel, Landsbergis a declarat că sunt necesare eforturi imediate pentru a se pregăti pentru un posibil conflict cu Rusia.
Aceste declarații au urmat, după comentariile anterioare ale ministrului german al apărării, Boris Pistorius, potrivit cărora Rusia ar putea lansa atacuri împotriva membrilor NATO în următorii câțiva ani, pe fondul unui deficit acut de muniție și de fonduri pentru Ucraina.
În acest sens, comandantul-șef al Suediei, generalul Micael Bydén, i-a instruit, la începutul acestei luni, pe suedezi să se pregătească mental pentru război.
La fel şi amiralul olandez și oficial de rang înalt al NATO Rob Bauer a declarat, de asemenea, la 19 ianuarie: „Trebuie să ne dăm seama că nu este un dat că suntem în pace. Și de aceea [Nato forces] se pregătesc pentru un conflict cu Rusia”.
Ministrul Landsbergis a declarat că pregătirile sunt necesare acum, spunând că Ucraina câștigă timp pentru restul Europei prin sângele vărsat în numele său.
Concret, acesta a spus că Lituania și-a mărit de atunci cheltuielile pentru apărare la 2,7 la sută din PIB, fiind în curs de discuții pentru introducerea conscripției universale.
Astfel, „Simțim răceala războiului pe gât”, a spus el, menționând că este nevoie de un fond colectiv al UE pentru a consolida în continuare ajutorul acordat Ucrainei.
Letonia și Estonia la limită
În contextul ameninţător, comentariile similare au fost emise de miniștrii de externe din Letonia și Estonia, tot în ziua de luni.
Astfel, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat pentru EUobserver: „Când am fost [Estonian] ministru al apărării în 2017, obișnuiam să avem 100.000 de soldați de cealaltă parte a frontierei rusești, gata să plece dacă primeau ordinul. Multe dintre aceste trupe au fost trimise în Ucraina și nu mai există, așa că nu intru în panică. Dar, bineînțeles, știm, Rusia este capabilă să se pregătească pentru următorul conflict [after Ukraine] și să fie pregătită poate în trei sau patru ani”.
La rândul său, ministrul de externe leton, Krišjānis Karins, a declarat: „Cred că trebuie să ne deschidem ochii și să ne dăm seama că Rusia nu își va opri războiul din Ucraina”.
În plua, Karins a declarat că trebuie luată o decizie pentru a asigura finanțarea Ucrainei pe termen lung.
„De asemenea, trebuie să ne asigurăm că le furnizăm armele și muniția de care au nevoie pentru a îndeplini această sarcină”, a spus el.
Și, fără a menționa Ungaria, el i-a atacat pe cei care cred că banii UE sunt mai bine cheltuiți în altă parte.
În avertizările sale, „Dacă nu ajutăm Ucraina, oprim Rusia acum. Va fi cu atât mai scump pentru noi mai târziu”, a spus el.
Practic, comentariile sunt probabil legate de un blocaj în ceea ce privește plata a 50 de miliarde de euro în cadrul finanțării pe termen lung pentru Ucraina, la care Budapesta a pus veto în decembrie, precum și de problemele de finanțare din cadrul Facilității europene pentru pace (EPF), un instrument extrabugetar.
EPF rambursează statele membre pentru armele trimise în Ucraina.
Concret, un alt instrument de finanțare al UE este în prezent în curs de analiză, într-o propunere înaintată de către Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), ramura de politică externă a UE.
Acesta ar încerca să livreze mai rapid Ucrainei echipamente letale și neletale.
În acest context, avertismentele privind deficitul general de finanțare, au fost reluate de Tsahkna, care a declarat, de asemenea, că activele rusești înghețate trebuie să ajute la plata pentru Ucraina.
În prezent, aproape 200 de miliarde de euro sunt blocate numai în Euroclear din Belgia, o firmă care se ocupă de tranzacțiile transfrontaliere cu valori mobiliare și de gestionarea riscurilor.
În decembrie, Comisia Europeană a înaintat o propunere de utilizare a activelor rusești pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei.
Discuțiile sunt în curs de desfășurare cu privire la modul de utilizare a profiturilor extraordinare generate de active, și nu a activelor în sine, având în vedere caracterul sensibil al confiscării deschise a activelor altor țări.
La rândul său, Estonia face presiuni pentru ca activele să fie pe masă. Iar parlamentul său a adoptat deja în primă lectură un proiect de lege pentru utilizarea activelor înghețate rusești, inspirat de o lege similară din Canada. „Aceasta este o soluție universală pentru toată lumea”, a declarat Tsahkna.
Sursa: euobserver.com
