Merkel în capcana crizei greceşti

UE face presiuni asupra Berlinului pentru plata unor miliarde de euro ca ajutor de urgenţă pentru Grecia. În cazul în care Angela Merkel se conformează, ea riscă o catastrofă electorală, o dispută cu FDP-ul (partenerul de coaliţie) şi plângeri constituţionale, scrie ziarul german Focus.

Ceea ce se conturează actualmente la Bruxelles este ceva foarte delicat, atât din punct de vedere juridic cât şi politic şi economic. Grecia se află într-o criză financiară iar celelalte state membre ale UE ar urma să o ajute financiar, motivul fiind evitarea unei slăbiri dramatice a monedei euro.

La summitul de joi urmează ori să fie încropit pachetul de urgenţă propus de Jose Manuel Barroso ori să fie elaborată soluţia FMI, favorizată de Merkel. În cazul în care Barroso se va impune, sprijinul ţărilor membre în UE pentru Grecia se va cifra la 20-25 de miliarde euro, din care Germania va suporta partea leului, de circa 20 la sută (4-5 miliarde), aceasta pentru că se ia ca bază cota deţinută de fiecare ţară membră la capitalul BCE (Banca Centrală Europeană).

Mai clar, aceasta înseamnă că salvarea Greciei va costa scump mai ales Germania. Merkel şi exigentul ei ministru de finanţe, Wolfgang Schaeuble (CDU – creştin-democraţi), tocmai au pregătit populaţia pentru un curs strict de restricţii financiare.
Un ajutor pentru partenerii europeni indisciplinaţi la nivel de politică bugetară este ceva foarte greu de acceptat pentru contribuabilul german iar peste şapte săptămâni urmează să se voteze în landul Renania de Nord-Vestfalia (vest).

Aici se adaugă faptul că FDP (liberali) insistă pentru anunţarea concretă a celei de-a doua runde de reduceri de impozite, asupra căreia s-au pus de acord cu partenerii din Uniune (CDU-CSU) în contractul de coaliţie. Iar asta costă miliarde. În condiţiile în care chiar şi pentru aceasta abia dacă există un spaţiu de manevră, de unde ar urma să vină banii pentru Grecia?, este întrebarea care se pune. Merkel se află într-o dilemă.

Ori îşi atrage asupra sa furia alegătorilor şi noi certuri în coaliţie ori îşi enervează colegii europeni şi provoacă acolo o luptă politică de putere. Vecinii Germaniei fac încă de pe acum presiuni puternice asupra guvernului german. Merkel rezistă încă şi afirmă că un ajutor european este potrivit abia după ce va exista pericolul incapacităţii de plată, Grecia neaflându-se în această situaţie.

Pe Barroso îl interesează prea puţin aceste lucruri, pentru el soluţia problemei fiind ajutoarele bilaterale ale partenerilor europeni. Barroso crede într-adevăr că a câştigat, declarând provocator că guvernul german îi va susţine planurile. Tonuri similare se puteau auzi şi dinspre Italia, Austria şi Franţa, deşi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, pare să sprijine soluţia FMI a lui Merkel.

Politicianul FDP şi eurodeputatul Alexander Graf Lambsdorff se arăta mirat de acţiunea lui Barroso, considerând surprinzător faptul că din partea Comisiei se exercită astfel de presiuni asupra Germaniei, dat fiind că, la urma urmei, Grecia nu a solicitat încă oficial un sprijin financiar. În opinia sa, lucrurile merg în direcţia unor ajutoare de scurtă durată pentru Grecia.

Mulţi observatori văd în presiunile asupra Germaniei un fel de revanşă a partenerilor UE, care atribuie şi Germaniei o vină pentru catastrofa din Grecia. Mai ales Parisul s-a dovedit puţin condescendent vizavi de cel mai important partener UE, acuzând Germania de egoism economic pe spinarea altor ţări europene.

Şi Marea Britanie arată cu degetul la Berlin, un comentariu din publicaţia ‘The Economist’ afirmând că succesul Germaniei ‘cauzează în mod paradoxal problemele vecinilor săi’. ‘Chiar dacă germanii se plâng că au trebuit să renunţe la iubita lor marcă tocmai ei sunt aceia care au profitat cel mai mult de introducerea euro’, mai arată publicaţia britanică. Iată deci modul în care priveşte străinătatea relaţiile UE-Germania.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata