O propunere legislativă a Uniunii Europene, menită să accelereze returnarea migranților, a fost aprobată la nivel de comisie, dar a declanșat un val de îngrijorări. Peste 70 de organizații non-guvernamentale avertizează că reforma ar putea deschide calea către practici similare celor folosite de controversata agenție americană de imigrație ICE.

Propunerea, cunoscută drept Regulamentul UE privind Returnarea, vizează crearea unui „Sistem european comun pentru returnări”, proiectat să facă procedurile de deportare din întregul bloc comunitar „mai rapide și mai eficiente”, relatează Euronews. Printre măsurile discutate se numără crearea unor „hub-uri de returnare” în afara UE și posibilitatea de a reține migranții pentru o perioadă de până la doi ani, dacă autoritățile consideră necesar.

Ce a declanșat temerile ONG-urilor

Într-o declarație comună emisă la începutul lunii februarie, aproximativ 70 de ONG-uri au avertizat că anumite elemente ale propunerii ar putea duce la practici similare cu cele ale agenției americane ICE, cunoscută pentru raidurile și practicile sale de detenție. Îngrijorarea principală vizează o prevedere care obligă statele membre să introducă „măsuri eficiente și proporționale” pentru a detecta migranții în situație neregulamentară.

Organizațiile susțin că aceste „măsuri de detectare” ar putea include percheziții ale poliției la domicilii private, operațiuni în spații publice, profilare rasială și o utilizare sporită a tehnologiilor de supraveghere. Un exemplu existent, indicat de Platforma pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente (PICUM), este legislația din Germania. Secțiunea 87 a Legii privind șederea din această țară obligă numeroase autorități publice, inclusiv birourile de asistență socială, să raporteze migranții fără acte către autoritățile de imigrare.

Risc de raiduri la adăposturile umanitare

Silvia Carta, ofițer de politici la PICUM, a declarat că regulamentul UE ar putea extinde puterile de investigare dacă nu este definit cu atenție. „Acest lucru ar putea deschide ușa pentru ca poliția să facă raiduri în casele persoanelor suspectate că găzduiesc migranți, precum și în birourile și adăposturile administrate de organizații umanitare”, a afirmat ea. Potrivit Silviei Carta, măsurile ar putea extinde capacitatea autorităților naționale de a efectua investigații „fără un cadru clar”.

Cu toate acestea, ea a menționat că în unele state membre, legislația națională sau garanțiile constituționale ar putea limita modul în care astfel de reguli sunt aplicate. Chiar și așa, protecțiile incluse în propunerea europeană sunt considerate prea vagi. „Referințele vagi la drepturile fundamentale nu sunt suficiente”, a spus Carta. „Va fi foarte dificil să avem un standard unic de interpretare în toate statele membre, dacă aceste garanții nu sunt clar integrate în legislație.”

Comisia Europeană respinge comparația cu ICE

Comisia Europeană neagă vehement sugestia că reforma ar duce la practici agresive de aplicare a legii. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru Euronews că propunerea nu impune serviciilor publice să raporteze migranții fără documente autorităților. „Cu siguranță nu prevede ca autoritățile naționale să facă raiduri în spații publice și private, să facă profilare rasială sau să folosească tehnologii de supraveghere invazive”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Oficialii de la Bruxelles susțin că propunerea este pe deplin compatibilă cu dreptul internațional și include „garanții solide pentru a asigura protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor returnate”. Propunerea legislativă se află încă într-un stadiu incipient. Urmează să fie supusă la vot în plenul Parlamentului European, iar statele membre vor trebui să negocieze și să convină asupra textului final.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană deportari migrație UE ONG refugiati