Franța a respins joi orice posibilitate de a se alătura unor „operațiuni în forță” pentru a restabili navigația comercială prin Strâmtoarea Ormuz. Calea navigabilă, esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze, este restricționată de Iran ca represalii la bombardamentele americano-israeliene, iar Parisul a reafirmat că nu este parte a conflictului și nu va participa la acțiuni militare directe.

O poziție fermă a Parisului

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe francez, Pascal Confavreux, a fost extrem de clar în conferința de presă de joi. Acesta a tăiat scurt orice speculație privind o implicare a armatei franceze în acțiuni ofensive.

„Franţa nu va participa niciodată la operaţiuni, fie de deschidere, fie de eliberare a strâmtorii, întrucât aceasta ar alimenta conflictul în zonă şi nu dorim să contribuim la această escaladare”, a explicat oficialul.

Mesajul este direct.

Ce este Franța dispusă să facă?

Dar asta nu înseamnă că Parisul va sta cu mâinile în sân. Confirmând o poziție deja exprimată de președintele Emmanuel Macron, Confavreux a detaliat un plan alternativ. Odată ce „situaţia se va mai calma şi faza principală a bombardamentelor se va fi încheiat”, Franța este dispusă „să îşi asume responsabilitatea într-un sistem de escortă militară pentru navele civile” care tranzitează zona.

Sună bine, dar cum se va întâmpla asta, pe bune? Ei bine, planul ar necesita o coordonare diplomatică, tehnică și operațională masivă cu partenerii europeni, țările din regiune și actori internaționali precum India (un jucător cheie în comerțul maritim). Mai mult, la momentul potrivit, discuțiile ar putea implica „si cu Iranul, întrucât nu dorim să desfăşurăm operaţiuni în forţă”. Obiectivul final, a subliniat purtătorul de cuvânt, este restabilirea libertății de navigație fără ca Franța să devină parte în conflict.

Declarație comună, interpretări diferite?

Clarificările vin după ce, tot joi, Japonia și cinci țări europene – Regatul Unit, Germania, Italia, Olanda și chiar Franța – au anunțat într-o declarație comună că sunt pregătite să participe la eforturile corespunzătoare pentru a asigura trecerea prin strâmtoarea Ormuz. Declarația menționa și intenția de a lua măsuri pentru a stabiliza piețele energetice.

Lucrurile par puțin contradictorii la prima vedere.

Numai că limbajul diplomatic face diferența: „eforturi corespunzătoare” nu înseamnă neapărat „operațiuni în forță”, iar poziția exprimată de Confavreux pare să traseze o linie roșie foarte clară.

Refuz direct pentru Trump

Iar poziția tranșantă a Franței nu e nouă. Încă de marți, președintele Emmanuel Macron a respins apelul direct al omologului său american, Donald Trump, de a se implica militar într-o coaliție care să securizeze navigația în fața represaliilor iraniene. Macron a specificat clar că Franța ar putea lua parte la o astfel de inițiativă doar după încetarea ostilităților dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, de cealaltă parte.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Emmanuel Macron Franța Iran pascal confavreux Strâmtoarea Ormuz