S&P, agenția Standard & Poor’s, va anunța vineri, 2 octombrie 2026, după închiderea piețelor, dacă menține ratingul suveran al României la BBB- sau îl coboară în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. O retrogradare ar putea restrânge accesul statului la investitori, ar pune presiune pe dobânzile împrumuturilor publice și s-ar putea transmite către companii și populație prin finanțare mai scumpă sau mai restrictivă.

Analiștii Erste consideră că menținerea calificativului este scenariul de bază, dar evaluează riscul retrogradării drept semnificativ. S&P ar putea aștepta evoluția situației politice și construcția bugetului pentru 2027 înaintea unei asemenea decizii.

Ratingul BBB- ține România în categoria recomandată investițiilor

Ratingul BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, denumită și investment grade. O reducere cu o singură treaptă ar coborî România în categoria speculativă. Fitch și Moody’s au menținut până acum țara în categoria recomandată investițiilor.

În aprilie, S&P a menținut calificativul României la BBB-/A-3 și perspectiva negativă. La acel moment, agenția arăta că îndepărtarea semnificativă de reducerea prevăzută a deficitului bugetar ar putea duce la retrogradare.

Evaluarea din 2 octombrie vine după luni în care România a funcționat cu un guvern interimar, într-un context marcat de încetinirea economiei, presiuni asupra consumului și creșterea costurilor de finanțare.

Reducerea deficitului susține argumentele Guvernului

S&P estima în aprilie că deficitul bugetar va coborî de la 7,7% din produsul intern brut (PIB) în 2025 la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027. Traiectoria depinde de implementarea măsurilor de ajustare fiscală.

Alexandru NazareMinistrul interimar al Finanțelor, susține că România are argumente pentru menținerea ratingului, bazate pe reducerea deficitului și respectarea țintelor asumate. El recunoaște însă că instabilitatea politică rămâne un punct vulnerabil în evaluarea agenției.

Înaintea publicării raportului, Alexandru Nazare a declarat: „Am mare încredere, au fost discuții intensive cu Standard&Poor’s.”

Pentru 2026, Nazare consideră realizabile ținta de deficit de cash de 6,2% din PIB și ținta de deficit ESA de 6% din PIB, măsurată după metodologia europeană. Ministrul afirmă că aceste niveluri sunt recunoscute drept realizabile și de agențiile de rating.

Tot Nazare susține că ajustarea deficitului nu a oprit investițiile. Potrivit cifrelor prezentate de ministru, investițiile au crescut cu 25 de miliarde de lei, iar valoarea realizată până la sfârșitul lunii august a ajuns la 97 de miliarde de lei.

La întâlnirea de la Palatul Victoria, premierul interimar Ilie Bolojan a informat delegația S&P că, în primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28 de miliarde de lei față de intervalul corespunzător din 2025. În opinia sa, ajustarea poate continua prin păstrarea reformelor, creșterea eficienței administrației, restructurarea companiilor de stat și stabilirea priorităților pentru cheltuielile publice.

Președintele Nicușor Dan a afirmat că situația financiară a României este mai bună decât în urmă cu un an. El a indicat existența unui consens între partidele pro-occidentale pentru păstrarea direcției de ajustare fiscală și a transmis că viitorul ministru al Finanțelor va fi un profesionist.

Instabilitatea politică se reflectă deja în costurile statului

Pentru titlurile de stat românești cu scadența la 10 ani, randamentul a ajuns la circa 7,6%, printre cele mai mari valori înregistrate în 2026. Această creștere indică și efectul incertitudinilor politice, precum și riscul legat de evaluarea S&P.

Alexandru Nazare a avertizat că incertitudinea politică se traduce în dobânzi mai mari și în îngrijorări ale investitorilor instituționali. România are nevoie, potrivit ministrului, de un guvern cu puteri depline care să adopte rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru 2027 până la sfârșitul anului.

Potrivit economistului Christian Năsulea, instabilitatea politică are un rol important în analiza S&P, întrucât agenția atribuie o greutate considerabilă riscului politic. În evaluarea sa, continuarea consolidării fiscale ar putea susține păstrarea ratingului chiar și dacă România ar rămâne temporar cu un guvern interimar. Năsulea a subliniat că agențiile de rating evaluează în primul rând capacitatea statului de a-și rambursa datoriile, iar schimbarea direcției fiscale sau creșterea cheltuielilor publice fără acoperire ar putea afecta rapid calificativul României.

Retrogradarea ar putea reduce numărul investitorilor eligibili

Unele fonduri de investiții au mandate care le permit să cumpere numai instrumente din categoria investment grade. Trecerea României în categoria speculativă le-ar putea determina să își reevalueze expunerea pe titlurile de stat românești.

Reducerea bazei de investitori eligibili poate diminua cererea pentru obligațiunile emise de stat și poate pune presiune suplimentară asupra randamentelor. Dobânzile mai mari ar majora cheltuielile bugetare cu finanțarea datoriei și ar restrânge sumele disponibile pentru alte cheltuieli publice și investiții.

Efectele s-ar putea extinde către companii și populație prin condiții de creditare mai restrictive și costuri mai ridicate ale finanțării. Amploarea lor ar depinde de reacția piețelor și de măsurile economice adoptate ulterior de autorități.

O eventuală retrogradare nu ar produce automat întârzieri la plata pensiilor și salariilor și nici o creștere imediată a tuturor dobânzilor bancare. Alexandru Nazare afirmă că nu există un risc imediat pentru plata acestor venituri, dar consideră că lipsa unui guvern cu puteri depline trebuie rezolvată în următoarele săptămâni.

Bugetul pentru 2027 devine următorul test fiscal

S&P va urmări dacă România poate construi și adopta un buget credibil pentru 2027, care să continue reducerea deficitului. Agenția avertizase din primăvară că prelungirea impasului guvernamental sau incapacitatea de a reduce suplimentar deficitul în anul următor ar putea conduce la retrogradare.

Bugetul pentru 2027 trebuie adoptat până la sfârșitul anului, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, astfel încât îmbunătățirea indicatorilor financiari să poată limita costurile la care se împrumută statul.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alexandru Nazare deficitul bugetar ratingul BBB- S&P Global Ratings Standard & Poor’s