Externe

Prețurile la îngrășăminte cresc cu 20% și lovesc direct în coșul de cumpărături

Prețurile la îngrășăminte cresc cu 20% și lovesc direct în coșul de cumpărături

Criza din Orientul Mijlociu, alimentată de loviturile comune SUA-Israel asupra Iranului, a împins deja prețul petrolului Brent peste pragul de 100 de dolari. Iar experții sunt de acord că acest șoc nu se va opri la pompă. Impactul se va resimți direct în prețurile alimentelor din întreaga Europă, adăugând o nouă presiune pe costul vieții.

Trei canale care alimentează inflația

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a identificat trei căi principale prin care conflictul actual va scumpi mâncarea pe continent. Maximo Torero, economistul șef al FAO, explică faptul că primul punct de presiune îl reprezintă costurile cu energia. Golful Persic este un furnizor critic de combustibili rafinați, iar perturbarea livrărilor a dus la creșterea prețurilor la motorină și kerosen, scumpind transportul și logistica în tot lanțul alimentar.

Apoi intervin prețurile la îngrășăminte. E drept că Europa nu depinde direct de importuri masive din Golf, dar piețele sunt globale. Când exporturile de uree din Golf au fost întrerupte, prețurile au explodat la nivel mondial, iar fermierii europeni se confruntă acum cu costuri mai mari. Situația este agravată de faptul că producția de îngrășăminte pe bază de azot depinde masiv de gazele naturale, al căror preț a sărit și el în aer pe continent.

Al treilea canal este cererea de biocombustibili. Prețurile ridicate la petrol fac producția de etanol și biodiesel mai profitabilă. Asta înseamnă că guvernele și producătorii de combustibili se vor orienta spre alternative bio, crescând cererea pentru materii prime precum porumbul, uleiul de soia și uleiul de palmier. V-ați gândit vreodată cum asta poate devia culturile de la producția de alimente, ducând la scumpiri în lanț?

Dependența de îngrășăminte și energie

Zsolt Darvas, senior fellow la Bruegel, a subliniat gravitatea situației. „Prețurile globale, precum și cele europene, ale alimentelor sunt de așteptat să crească din cauza conflictului, datorită perturbării aprovizionării cu îngrășăminte și energie, precum și a creșterii costurilor de transport”, a declarat acesta. El a accentuat că o mare parte din aprovizionarea mondială cu îngrășăminte și petrol tranzitează Strâmtoarea Ormuz, care a fost efectiv închisă din cauza războiului.

Costurile mai mari la îngrășăminte se traduc direct în costuri de producție agricolă mai ridicate. Iar prețurile la petrol și GNL au crescut deja vizibil, afectând întregul lanț alimentar. FAO estimează că prețurile globale la îngrășăminte vor fi în medie cu 15-20% mai mari în prima jumătate a anului 2026 dacă criza persistă.

Pe bune, lucrurile stau destul de serios. Maximo Torero avertizează că, dacă fermierii vor reduce utilizarea îngrășămintelor din cauza costurilor, recoltele viitoare s-ar putea micșora, ceea ce ar duce la o criză a cerealelor și la o explozie a prețurilor la alimente mai târziu în 2026. „În timp ce prețurile europene la gazele naturale au crescut cu 50-75% în primele săptămâni ale crizei, iar costurile mai mari ale energiei cresc costurile de-a lungul lanțurilor de aprovizionare agricole, inclusiv operațiunile agricole, irigațiile, transportul, depozitarea și procesarea alimentelor, aceste presiuni se vor transmite în cele din urmă la prețurile alimentelor pentru consumatori”, a explicat Torero.

Cine sunt cei mai vulnerabili din Europa?

Anumite țări sunt mai expuse decât altele. În 2025, rafinăriile din Golf au furnizat aproximativ 60% din kerosenul Europei și 20% din motorină. „Aceasta este cea mai clară dovadă a expunerii. Țările europene cu hub-uri aviatice majore și cele dependente de motorină pentru transport și agricultură ar fi cele mai afectate”, a continuat Torero.

Hai să vedem concret. Cele mai expuse țări la importurile de combustibili rafinați sunt Olanda, care găzduiește la Rotterdam cel mai mare cluster de rafinare și petrochimie din Europa, și Belgia, un alt hub logistic major centrat în Anvers. Germania, cel mai mare consumator de motorină de pe continent, se confruntă cu o expunere semnificativă, la fel ca Franța, Italia și Spania.

Dependența de gazul natural lichefiat (GNL) adaugă un alt strat de vulnerabilitate. Aproximativ o cincime din exporturile globale de GNL provin din Golf. Italia a fost istoric un importator major de GNL din Qatar, în timp ce Spania, Franța și Olanda au, si, o infrastructură importantă de import, cu expunere considerabilă la furnizorii din Golf.

Efecte cu întârziere, dar sigure

Dar impactul nu va fi instantaneu. Maria Castroviejo, analist senior la Rabobank, notează că utilizatorii europeni de îngrășăminte vor simți probabil durerea abia din toamnă, deoarece sunt deja aprovizionați pentru nevoile curente.

„De la îngrășământ la produsul final, există destul de multă transformare. Și transport. Ambele necesită energie. Toate acestea duc în cele din urmă la prețuri mai mari la alimente, deși, așa cum am văzut în 2022, există un decalaj în timp între creșterea prețurilor la energie și creșterea prețurilor la alimente în supermarket”, a spus ea.

Și o analiză a Oxford Economics se așteaptă ca acest conflict să aibă un impact negativ mai semnificativ asupra Europei decât asupra SUA, tocmai din cauza șocului de pe piața energetică.

Cifrele vorbesc de la sine.

După invazia Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022, inflația anuală pentru alimente și băuturi nealcoolice în UE a atins niveluri fără precedent, depășind 19%. În 2025, inflația anuală pentru alimente în UE a fost de 3,3%, variind de la 0,3% în Cipru la 7% în Estonia. Turcia rămâne un caz special (un outlier, cum spun analiștii), cu o inflație alimentară care a crescut cu peste 30% anual.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criză energetică FAO inflatie Iran preturi alimente social