Prin acordarea de paşapoarte româneşti pentru moldoveni, România girează o extindere europeană „pe şest”

Preşedintele României vrea să crească populaţia ţării sale şi, pentru aceasta, recurge la metode neobişnuite, împărţind cu generozitate paşapoarte la sute de mii de cetăţeni moldoveni sărăciţi, iar aceştia primesc cu recunoştinţă oferta României, ţară membră a Uniunii Europene, şi se înghesuie către Europa de Vest, pentru a-şi căuta un loc de muncă, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

În acest fel, într-o Uniune obosită de extindere, fără referendum şi fără aprobarea Bruxellesului, Berlinului sau Parisului, are loc o lărgire dinspre Est „pe şesť’, potrivit Der Spiegel. Cetăţenii moldoveni votează cu picioarele şi mărşăluiesc către paradisul economic al UE pe uşa din dos, scrie publicaţia. Noii candidaţi la aderare se trezesc cu noaptea-n cap.

Încă înainte de zorii zilei sute de cetăţeni moldoveni, mai ales tineri, se adună în faţa consulatului României din Chişinău, capitala Republicii Moldova, cel mai sărac stat al Europei. Aproape un milion de cetăţeni moldoveni au întors spatele ţării lor, al cărei PIB pe cap de locuitor este undeva la nivelul Sudanului. Ei se angajează ca zilieri în străinătate, de cele mai multe ori ilegal.

Circa 120.000 din cele 3,6 milioane de locuitori ai republicii deţin deja paşapoarte ale ţării vecine, iar – potrivit guvernului român – peste 800.000 aşteaptă aprobarea cererilor deja depuse. Pentru a face faţă valului de cereri, Ministerul de Externe al României a deschis vineri, 9 iulie, două noi consulate în oraşele Cahul şi Bălţi, pe spezele UE, comentează Der Spiegel.

Calculul aflat în spatele acestui demers este următorul: patriotul preşedinte al României, Traian Băsescu, vrea să-şi sporească numărul supuşilor şi a promis să crească anul acesta numărul de naturalizări la 10.000 pe lună.

De când la Chişinău Alianţa pentru Integrare Europeană a înlocuit la putere comuniştii pro-ruşi, în 2009, România şi-a accelerat ofensiva de acordare a cetăţeniei sale faţă de mica ţară vecină, este de părere Der Spiegel. Bucureştiul i-a sponsorizat pe funcţionarii din Ministerul moldovean de Externe pentru ca aceştia să facă cursuri de ‘integrare euro-atlantică’ şi plăteşte pentru traducerea legilor europene.

Deşi afectată ea însăşi puternic de criza economică, România a acordat ţării vecine credite generoase anul trecut. Sârma ghimpată de la graniţă a fost demontată, iar, din toamnă, moldovenii care trăiesc în localităţile situate în proximitatea zonei de graniţă de 30 de kilometri pot intra în România fără viză (pe baza permiselor de mic trafic şi a paşaportului valabil – n.red.).

Poate că românii şi moldovenii trăiesc în state diferite, dar, după cum spunea preşedintele Băsescu, ‘suntem un singur popor, iar acest popor are dreptul la unitate şi la un viitor comun’. În opinia publicaţiei germane, Băsescu visează la o ‘Românie Mare’, o reînviere a ‘României Mari’ în graniţele din 1940, incluzând Moldova. Atunci, Basarabia a fost cedată Uniunii Sovietice, ca urmare a pactului ruso-german de neagresiune.

După prăbuşirea URSS, România a fost prima ţară care a recunoscut, în 1991, independenţa Republicii Moldova, însă se codeşte până în ziua de azi să accepte ‘graniţa trasată de Hitler şi Stalin’ pe Prut. Noua conducere a Republicii Moldova nu este potrivnică avansurilor României, 9 din 53 de deputaţi ai coaliţiei de guvernare deţinând şi un paşaport românesc, în timp ce alţi 11 a făcut cerere pentru a-l primi.

Pe deasupra, în fruntea statului se află un unionist ca Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte interimar. Şi Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului şi nepotul lui Ghimpu, afirma: ‘Românii şi moldovenii sunt strâns legaţi, precum germanii cu bavarezii’. Ideea independenţei celor două state este, în opinia sa, ‘o iluzie a puterii sovietice’.
Desigur, unirea cu România, cel de-al doilea cel mai sărac stat al UE, după Bulgaria, pare majorităţii populaţiei Republicii Moldova puţin atractivă, mai notează Der Spiegel.

Conform sondajelor, două treimi din cetăţenii Republicii Moldova vor în UE, dar numai două procente se identifică drept români. Denis Rotari, un meseriaş care aştepta în faţa consulatului, declara: ‘Cu paşaportul (românesc) vreau doar să ajung mai departe în Vest. România nu mă interesează’. Vărul său lucrează deja la Madrid, la un abator.

Şi când România va adera anul viitor, în martie, la spaţiul Schengen, sute de mii de moldoveni cu paşaport românesc vor avea în sfârşit cale liberă în UE. Între timp, cei de la Bruxelles şi-au îndreptat atenţia asupra fluxului de imigranţi, iar populiştii de dreapta s-au apucat să exploateze în folosul lor aceste procese. Andreas Moelzer, parlamentar UE din partea FPOe (liberalii austrieci, partid populist, naţionalist) a cerut Comisiei Europene să spună cum intenţionează să pună stavilă acţiunilor României.
Chiar şi în Germania politicienii îşi fac griji. Manfred Grund, deputat CDU (creştin¬democraţi) în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german) şi cunoscător al problemelor moldoveneşti, declara însă că ‘pentru Germania nu există motiv de îngrijorare… cei mai mulţi dintre moldoveni mergând în Spania şi Italia’.

Citește și
1 Comentariu
  1. alina spune

    daca lociuesc in raza mai mica de 30 km de Rominia, pot dispune de anumite facilitati pentru obtinerea cetateniei romine?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata