Problema capitalismului si crizei dezbatuta neideologic la congresul Attac de la Berlin

 
Desi organizatia antiglobalizare Attac a avertizat deja de multa vreme asupra pericolelor „capitalismului de cazino”, momentul in care sistemul a inceput sa se clatine i-a luat prin surprindere pe adversarii globalizarii la fel ca si pe altii. Cu ocazia unui congres al organizatiei, inceput vineri seara la Berlin,  2.500 de activisti Attac au dezbatut surprinzator  de neideologic despre starea lumii, scrie ziarul german Berliner Morgenpost.
 
Cei 2.500 de activisti Attac prezenti la congres, de doua ori si jumatate mai multi decât erau asteptati, s-au inghesuit in auditoriul mare al universitatii tehnice din capitala germana, unde timp de trei zile s-a dezbatut tema: „Criza financiara, criza economica, criza energetica, criza mediului. Se autodesfiinteaza capitalismul?”.
 
Aceasta participare entuziasta a criticilor globalizarii, cu orientare de stânga si ecologista, nu se datoreaza vreunui sentiment de triumf legat de esecul sistemului economic pe care ei il criticau. „A avea dreptate nu este suficient. Imaginati-va, capitalismul se prabuseste si nici noi, tocmai noi, nu stim ce este mai departe de facut”, formula unul din participanti ingrijorarile multora dintre cei prezenti.
 
Într-adevar, mantra organizatiei Attac a fost reprezentata de tot felul de prognosticuri sumbre legate de un sfârsit abrupt al „capitalismului de cazino”. Faptul insa ca banci internationale pun pe tapet singure probleme de sistem precum nationalizari partiale i-a luat prin surprindere chiar si pe utopicii activisti Attac. Din acest motiv, a trebuit ca la Berlin un mare consiliu sa discute perspectivele politice – deschis, critic si cu convingerea ca nimeni nu detine un program gata facut, se spunea in chemarea lansata  cu ocazia  manifestarii.
 
Partea cu programul lipsa  nu era  valabila  insa  si pentru Heiner Flassbeck, care a tinut discursul de  deschidere, un om cunoscut pentru vederile  sale  deja  bine inchegate. Flassbeck a fost secretar de stat la Ministerul de Finante sub Oskar Lafontaine iar acum lucreaza ca economist sef al conferintei ONU pentru comert si dezvoltare, UNCTAD. Acesta s-a aratat ca intotdeauna plin de convingere, strigând in sala: „Cazinoul trebuie inchis”, iar sala a aplaudat plina de entuziasm.
 
Fraza referitoare la cazino reprezinta minimul de consens atât pentru Attac cât si pentru oaspetii de la sindicate. Însa deja la intrebarea daca prin „cazino” trebuie intelese doar bancile, intreaga piata mondiala sau „doar” relatiile economice internationale, parerile s -au impartit. Pentru Flassbeck, „cazino” inseamna doar economia financiara bazata pe speculatii.
 
El afirma astfel ca nu capitalismul sau economia de piata reprezinta problema ci ceea ce a facut din ele politicul in ultimii 20 de ani. La aceste vorbe s-au auzit murmure din ultimele rânduri, din partea celor apropiati modului de gândire ortodox de stânga si care isi bazeaza teoriile, de exemplu, pe opiniile de sorginte veche marxista ale politologului de Elmar Altvater, un om al anilor '68, care – cu o sala arhiplina – a purtat o disputa cu veteranul Attac Sven Giegold.
 
Acesta din urma se doreste parlamentar european din partea Verzilor si argumenteaza din acest motiv relativ pragmatic, pe baza programului lor. Reteta sa se numeste de aceea: „Green New Deal”  (New Deal Verde, aluzie la politica interventionista initiata in 1933 de presedintele american de atunci Franklin Delano Roosevelt , n.red.).
 
Discursul lui Giegold s-a potrivit cu starea de spirit a multora dintre adversarii globalizarii, in mod general disponibilitatea catre pragmatism neideologic a activistilor Attac fiind in crestere. Astfel, in cadrul numeroaselor seminarii, care s-au bucurat si ele de participare foarte buna, multe din obiectiile dogmatice aparute au fost respinse prin referirea la prabusirea blocului comunist. Nici macar intelectuala de stânga, scriitoarea est-germana cu tendinte nostalgice redegiste, Daniela Dahn, nu a dorit sa mearga mai departe de solicitarea unei „democratii economice”.
 
„Câta regularizare poate tolera economia de piata pentru a ramâne economie de piata?, a fost intrebarea precauta pe care a formulat-o Dahn pe podiumul de discutii, unde se afla si Saskia Sassen, o populara experta in materie de  globalizare  din SUA.  Ea a formulat un cuvânt-cheie  al adunarii, care a  folosit multora  din participanti drept cadru de referinta: „Financelizing” , ceea ce vrea sa spuna destabilizarea productiei de bunuri reale prin intermediul funestelor mecanisme de actiune ale economiei financiare.
 
Este un mod de  gândire  exprimat cu ocazia  sedintei de  inchidere  de  catre  Heiner  Geissler  (CDU –  crestindemocratii germani) , membru Attac, acesta invocând „economia de piata sociala” a lui Ludwig Erhard (ministru al economiei intre 1949- 1963, considerat parintele miracolului economic german, n.red.). Congresul de  trei zile  de  la  Berlin a  fost astfel marcat de  un manunchi de  conceptii contradictorii,   tolerându-se    insa   unele   pe   altele   fara   probleme,   incheie   Berliner Morgenpost.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata