Vladimir Putin a pus cărțile pe masă. După ce ani la rând a condamnat orice atingere a activelor rusești, numind-o direct „furt”, liderul de la Kremlin vine acum, pe neașteptate, cu o propunere. O soluție pentru cele aproape 340 de miliarde de dolari înghețate în Occident, scrie Adevărul.

Propunerea a lăsat cancelariile vestice cu gura căscată. De ce? Pentru că leagă direct acești bani de un viitor tratat de pace cu Ucraina. Putin sugerează că fondurile ar putea finanța „reconstrucția” teritoriilor afectate de un război pe care tot el l-a pornit. O întoarcere la 180 de grade.

Planul Moscovei, pas cu pas: De la Gaza la Ucraina

Totul a pornit de la o discuție despre Fâșia Gaza. Putin a fost invitat într-un „Consiliu al Păcii” condus de americani, pentru reconstrucția zonei, și a venit cu o idee total neașteptată. A propus ca taxa de participare, cam un miliard de dolari, să fie luată direct din banii Rusiei blocați în America. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate în Statele Unite către Consiliul Păcii”, a declarat Putin.

Apoi a venit bomba. „Iar, apropo, restul fondurilor înghețate în SUA ar putea fi folosite pentru refacerea teritoriilor afectate de ostilități după încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina.” Declarația, aruncată parcă în treacăt, arată o nouă strategie a Kremlinului, una care pare să se ajusteze fin la posibilele schimbări politice de la Washington, cu mențiuni clare despre discuții cu echipa lui Trump.

Diavolul se ascunde în detalii: Doar 5 miliarde în SUA

Există însă un detaliu cheie, pe care propaganda Moscovei îl ignoră. Suma blocată în SUA e mică. Foarte mică. Doar vreo 5 miliarde de dolari, o nimica toată față de totalul de 339 de miliarde înghețați global. Propunerea pare mai degrabă un test.

Ironia sorții… Formularea lui Putin este incredibil de vagă. Ce sunt „teritoriile afectate de ostilități”? Evident, regiunile ucrainene distruse de invazie, inclusiv cele ocupate ilegal. Dar surpriza vine abia acum: în aceeași oală ar putea intra și regiunea rusă Kursk, unde au fost lupte. Putin sugerează, de fapt, că banii înghețați în Vest ar putea repara daunele făcute de propria lui armată. Chiar și pe teritoriul Rusiei.

Unde sunt, de fapt, banii Rusiei? Bătălia se dă la Bruxelles

Adevărata miză nu e la Washington. E în Europa. Aici sunt banii grei. Din cele aproximativ 290 de miliarde de euro (adică vreo 339 miliarde dolari) blocați peste tot în lume, majoritatea sunt în UE și statele G7. Belgia stă pe un munte de bani: cam 180 de miliarde de euro sunt la depozitarul Euroclear, motiv suficient pentru ca Banca Centrală a Rusiei să-i dea în judecată la Moscova. Sume mari mai sunt și în Japonia, Marea Britanie, apoi Franța, Canada, Luxemburg, Elveția și Germania.

Europa, între prudență și presiune. De ce ezită unele state?

Pare simplu? Nu e deloc. Pe masa discuțiilor se află un plan: un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev. Garanția? Profiturile făcute de activele rusești înghețate. E doar o soluție de moment, până se găsește o cale legală să se folosească direct banii pentru despăgubiri, dar proiectul se împotmolește în opoziție politică și frici juridice.

Anumite state ezită. Belgia, Ungaria, Slovacia și Cehia au rezerve serioase. Premierul belgian Bart De Wever a spus-o clar: o asemenea mișcare ar putea arunca Euroclear în procese scumpe și ar zgudui piețele financiare. Chiar și FMI-ul a cerut calm. Și Putin? El pare că a priceput ceva. Banii ăștia blocați nu mai sunt o problemă. Au devenit o monedă de schimb. Un atu cinic într-un joc geopolitic unde totul, inclusiv pacea, are un preț.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
active inghetate sanctiuni Rusia