România trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte mari la electricitate în iarna și primăvara 2027, a avertizat marți, 6 octombrie 2026, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialul a indicat riscuri de scumpire în lunile următoare, legate de situația producției interne și de prețurile gazelor din Europa.
La conferința InvesTenergy, Bușoi a apreciat că sistemul energetic românesc a rezistat mai bine decât se așteptau mulți, potrivit Agerpres. Evenimentul, organizat sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), reunește decidenți pentru discuții despre investiții, oportunități și competitivitate.
Despre factorii care influențează perspectiva prețurilor, oficialul a declarat la conferință: „Încă avem Reactoarele 1 și 2, de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă în situații generale din Europa, ce arată prețul foarte ridicat la gaze. Săptămâna trecută când am fost la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”
Stabilitatea prețurilor pentru industrie intră în discuția despre investiții
Bușoi a legat obiectivul depășirii crizei de finanțările folosite în sectorul energetic. Referindu-se la consumatorii industriali energo-intensivi, adică cei care folosesc cantități mari de energie, și la proiectele cofinanțate, el a spus: „cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori […] Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri – la Arad și Constanța – care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacități de producție de hidrogen. (…) Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca și timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (…) În opinia mea, ar trebui să fie focus și pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune și ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluțiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferență, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcții de acțiune”
Fondurile angajate prin Fondul de Modernizare sunt distincte de sumele deja absorbite prin PNRR.
Bușoi propune continuarea finanțărilor pentru energie după 2028
Oficialul a indicat trei direcții de acțiune:
- Digitalizarea sectorului energetic.
- Soluțiile de securitate cibernetică.
- Continuarea proiectelor bazate pe contracte pentru diferență (CfD) pentru energiile regenerabile.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
