Vikingii care au colonizat Islanda în secolul al X-lea s-au confruntat cu singurătatea și melancolia, motiv pentru care au început să creeze sagas și să împărtășească povești în sânul familiei. Astfel, aceste tradiții culturale s-au dezvoltat până la a deveni parte integrantă din identitatea națională.

Recent, cererea pentru Coca-Cola a crescut semnificativ în magazinele din întreaga țară. În același timp, librăriile se confruntau cu un val neașteptat de comenzi pentru un best-seller național: raportul unei comisii parlamentare despre cauzele crizei financiare din Islanda. Conform publicației ruse Novâie Izvestia, acest document monumental are 2.000 de pagini și a fost elaborat timp de un an întreg înainte de publicare.

Chiar dacă raportul era disponibil online pe site-ul parlamentului islandez, cetățenii nu s-au mulțumit doar cu accesibilitatea digitală; Teatrul Național din Reykjavik l-a inclus chiar în programul său artistic. Începând cu 13 aprilie, peste 30 de actori au participat la un ‘maraton al lecturării’, desfățurat pe parcursul a cinci seri consecutive – o adevărata ‘dramaturgie realității’ care atrage atenția publicului.

De asemenea, conținuturile raportului sunt difuzate prin intermediul televiziunilor și radiourilor locale – inclusiv cele muzicale – ajungând astfel direct în casele oamenilor. O ediție tiparită elegant este acum disponibilă pe rafturile librăriilor alături de lucrări clasice precum Biblia sau antologiile saga.

Interesant este că atât companiile cât și persoanele fizice plasează comenzi anticipative pentru cadouri festive ce includ ediții speciale ale acestui raport controversat. Directorii rețelelor locale de librării afirmau că nu au mai întâlnit o carte atât de popularizată recent; niciun roman polițist nu poate rivaliza cu cererea generată.

Conform Novâie Izvestia, entuziasmul islanic față de această ‘saga modern’ este justificat având în vedere impactul devastator al crizei economice din 2008 asupra țării. La acea vreme, Islanda era considerată una dintre cele mai prospere națiuni ale lumii; însă situația economică s-a deteriorat rapid într-o ‘aterizare brutală’.

Valoarea coroanei islandeze a scazut drastic iar numeroase afaceri au intrat in faliment; statului i-a fost pus chiar sub semnul întrebării viitorul financiar stabilit anterior prin prosperitate economicã . Importurile alimentelor si altor bunuri esentiale fuseserã suspendate datorită incapacității populației locale dе а le plati . Cetățenii s-au simțit izolați , bănci refuzând vânzarea valutelor necesare achiziției biletelor aeriene . Intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI) şi sprijinirea unor state nordice au fost cruciale pentru salvarea economiei islandeze .

Întrebările persistente rămân: cum s-a ajuns aici? Cine poartã responsabilitatea? Raspunsurile sunt căutate îndeaproape prin intermediull rapoartelor menţionate anterior . Un număr considerabil dе oficiali importanţi , printre care foştii prim-miniștri Geyer Horde şi David Odsson (fost guvernator Banca Centralǎ), precum şi Arni Mathiesen (fost ministru dе finanţe) si Bjorgvin Sigurdsson (fost ministru dе probleme bancare) sunt consideraţi principalii responsabili ai acestei catastrofe financiare .

Începând încă din anul 2006 , experţii avertizau guvernamentul despre dezechilibrările crescânde ale economiei insulei , trecând rapid dе la un model bazat pe resurse naturale sigure către unul extrem dе vulnerabil centrat exclusiv pe sector bancar . Numai într-un interval scurt băncilor li s-au extins activele pînǎ la dimensiuni colosale .

Această expansiune fulminantǎ se datorează accesibilităţii creditelor ieftine provenite din strǎinătate dar si legislaţiei extrem дe liberale ce permite desfāşurarea celor mai riscante operaţiuni financiare fără reglementări stricte .

Consecinţele acestor decizii nefericite devin evidente toamna lui 2008 când oportunităţile creditării ieftine dispar iar instituțiile financiare locale devin incapabile să-şi onoreze obligațiile financiare . Deşi autorităţile erau conştiente despre gravitatea situaţiei acestea n-au intervenit prompt ; astfel autorii rapoartelui recomandӑ ca cei responsabili sa fie deferiti justiţiei supreme.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News