Reduceri în Sectorul Public la București, Fără Măsuri Eficiente Împotriva Șomajului Crescând
Criticile la adresa coaliției aflate la putere din București sunt constante și se intensifică. Recenta intervenție a premierului Boc în parlament, unde trebuia să fie prezentat un „pachet de măsuri pentru combaterea crizei”, nu a fost o excepție. Ziarul maghiar Szabadsag (Libertatea) menționează că premierul a regrupat vechile inițiative din ultimele luni și le-a prezentat ca fiind noutăți.
Printre aceste măsuri se numără programul ‘prima casă’, destinat tinerelor familii, precum și stimulentele fiscale pentru tinerii antreprenori sau scutirea impozitelor pe profit reinvestit. Alte inițiative anunțate anterior includ simplificarea declarațiilor fiscale și eliminarea plăților anticipate ale impozitelor pe profit.
Media subliniază cu îngrijorare manipularea statisticilor privind șomajul. Datele referitoare la ocuparea forței de muncă sunt ajustate după necesități. Astfel, dacă începutul anului 2009 consemna 4,8 milioane de români angajați, până la finalizarea aceluiași an acest număr s-a redus cu 440.000.
Rata șomajului a atins un maxim istoric de 8,3% în februarie 2023 – cea mai ridicată valoare din anul 2003 până acum – marcând o schimbare drastică față de perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană când economia era afectată mai mult prin lipsa forței de muncă; aproximativ două milioane dintre românii care lucrau erau angajați în Vest.
FMI avertizează România cu privire la creșterea continuării șomajului ca parte dintr-un plan economic dureros. Jeffrey Franks, lider al delegației FMI care negociază tranșele amânate ale împrumuturilor acordate României afirmase că până mid-2023 ar putea exista un milion de români fără locuri de muncă.
Deși FMI nu impune guvernului modalitățile specifice prin care trebuie reduse cheltuielile salariale din sectorul public – opțiunile fiind fie reducerea salariilor fie diminuarea numărului angajaților – România pare să fi ales o combinație între cele două strategii.
Se estimează că rata șomajului va continua să crească peste pragul actual de 8%. Reducerile previzionate vor afecta între 80.000 și 100.000 dintre angajații sectorului public; Calea Ferată Română va suferi cele mai drastice reduceri ale personalului. Totuși protestele nu vizează neaparat concedierile ci modul defectuos prin care acestea sunt gestionate.
Un raport sindical indicică faptul că urmează concedieri masive ce depasesc zece mii fără un plan clar privind reorganizarea eficient utilizabil al sistemelor feroviare existente; necesitatea unei restructurări este recunoscut însă se subliniazcă faptul că aceasta nu ar trebui să vină pe seama angajaților deja existenți.
Jeffrey Franks are o opinie diferită: el considerînd că România „nu poate susține un sector public comparabil cu Mercedes” ci trebuie să se mulțumească cu standarde inferioare precum Dacia.” În ceea ce privește sectorul privat Adrian Izvoranu director general al Alianței Confederaților Patronale din România (ACPR) estimează disponibilizări ce pot ajunge până la aproximativ 500.000 anul acesta; el considerând chiar aceste estimări optimiste având în vedere dificultățile persistente întâmpinate fără intervenții concrete din partea autorităților.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
LylaChloé schimbă stilul boho pentru 2027 cu mâneci uriașe, dantelă și culori vii
Revista IoanaPilaful turcesc se fierbe 12 minute și se odihnește 15 minute. Cum îl prepari cu orzo și unt
News24CCR deschide calea recalculării indemnizațiilor de maternitate pentru femeile asigurate opțional
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyV8-ul de 6,4 litri ține în viață Dodge Durango, însă interiorul și consumul îi arată vârsta
