Miracolul locurilor de muncă din România este istorie

Guvernul de la Bucureşti a trecut la reduceri în sectorul public în timp ce nu ia nicio măsură contra şomajului galopant.

O analiză încă neterminată a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) indică faptul că măsurile anticriză ale premierului Emil Boc au avut doar ‘efecte fictive’ asupra economiei reale iar guvernul „nu a utilizat cu folos banii de la FMI”, scrie ziarul austriac Die Presse.

Nu trece nicio zi în care coaliţia la putere de la Bucureşti să nu fie criticată pentru neglijenţele sale, relevă ziarul menţionat. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu recentul discurs din parlament al premierului Boc, în care trebuia anunţat ‘pachetul de combatere a crizei’. Potrivit ziarului de limbă maghiară Szabadsag (Libertatea), premierul a strâns la un loc toate măsurile din lunile trecute şi le-a ‘comercializať drept noutăţi:

de la programul ‘prima casă’, destinat tinerelor familii, şi până la a doua rată a primei de casare sau scutirea de taxe a profiturilor reinvestite. Printre celelalte măsuri anunţate acum câteva luni se numără şi înlesnirile fiscale pentru tinerii întreprinzători, simplificarea declaraţiilor fiscale sau eliminarea obligativităţii plăţii în avans a impozitului pe profit.

Deosebit de negativ este privită de mass-media jonglarea cu numărul şomerilor, subliniază Die Presse. Statisticile referitoare la ocuparea forţei de muncă sunt elaborate în funcţie de nevoi. Dacă la începutul lui 2009 un număr de 4,8 milioane de români erau consideraţi ca ‘având un loc de muncă’, către sfârşitul anului acest număr a scăzut cu 440.000 de persoane.
Rata şomajului a crescut în februarie la 8,3 la sută, cea mai înaltă valoare din 2003 încoace şi de la începerea miracolului joburilor, atras de aderarea României la UE. La începutul lui 2008, economia ţării suferea încă din cauza lipsei de personal. Pe atunci, circa două milioane de români lucrau în Vestul Europei.

FMI a prescris României o pilulă amară, sub forma creşterii în continuare a şomajului. Atunci când delegaţia FMI la Bucureşti a negociat privitor la plata tranşelor amânate, şeful acesteia, Jeffrey Franks, afirma că, până la jumătatea anului, un milion de români ar putea rămâne fără loc de muncă.
FMI nu prescrie guvernului de la Bucureşti cum trebuie să reducă costurile de personal în sectorul public, însă pentru aceasta există doar două căi: ori sunt reduse salariile ori numărul de angajaţi. România s-a decis pentru o mixtură între cele două, notează ziarul austriac.

Şomajul nu se va opri deci la 8,3 la sută. Doar în sectorul public, reducerea de personal va afecta între 80.000 şi 100.000 de persoane. Cele mai radicale restricţii la nivel de personal vor avea loc la Căile Ferate Române. Cu toate acestea, protestele nu sunt îndreptate contra reducerilor de personal în sine ci contra modului cum se procedează.

Un document sindical indica faptul că urmează să fie concediate mai mult de zece mii de persoane, în condiţiile în care nu există un concept cuprinzător legat de reorganizare, care să folosească căilor ferate. Necesitatea unei reorganizări este, ce-i drept, confirmată, însă ‘nu trebuie economisit pe seama angajaţilor’, se spune.
Şeful delegaţiei FMI, Franks, are un alt punct de vedere.

În opinia sa, România ‘nu-şi poate permite un sector public tip Mercedes ci trebuie să se mulţumească cu tipul Dacia’. În ce priveşte economia privată, anul acesta se aşteaptă circa 500.000 de disponibilizări, declara Adrian Izvoranu, directorul general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din Romania (ACPR). În opinia sa, aceste estimări vor fi depăşite, dat fiind că în sectorul privat există în continuare foarte multe probleme şi nicio măsură concretă din partea guvernului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata