Refugiați climatici. Australia primește primii migranți din Tuvalu

Primii refugiați climatici recunoscuți oficial din lume au ajuns în Australia în decembrie 2025, venind din Tuvalu, o națiune insulară din Pacific amenințată de dispariție din cauza creșterii nivelului mării. Acordul istoric dintre cele două țări, numit Uniunea Falepili, oferă anual până la 280 de vize permanente pentru locuitorii arhipelagului care se scufundă.

Ce este Tuvalu și de ce dispare

Tuvalu este o țară minusculă formată din nouă insule și atoluri coralieri, situată la jumătatea distanței între Australia și Hawaii. Cele aproximativ 11.000 de persoane care trăiesc aici ocupă doar 26 de kilometri pătrați de uscat. Nicio parte a teritoriului nu depășește 6 metri altitudine.

Din cauza schimbărilor climatice, nivelul mării crește constant. Două dintre cele nouă insule ale Tuvalului au dispărut deja aproape complet sub valuri. Oamenii de știință de la NASA estimează că, până în 2050, jumătate din atolul Funafuti, unde locuiește 60% din populație, va fi inundat zilnic de maree.

În cel mai optimist scenariu, nivelul mării va crește cu aproximativ 72 de centimetri până în 2100. În scenariul pesimist, creșterea ar putea fi de 1,8 metri. În acest caz, 90% din atolul principal ar fi sub apă.

„Relocarea internă în Tuvalu nu este o opțiune. Suntem complet plați”, a declarat Feleti Teo, prim-ministrul Tuvalului, la Conferința ONU pentru Oceane. „Nu există opțiunea de a ne muta spre interior sau spre un teren mai înalt, pentru că nu există teren mai înalt.”

Acordul istoric Australia-Tuvalu

În noiembrie 2023, Australia și Tuvalu au semnat Uniunea Falepili, primul acord bilateral din lume care tratează specific migrația cauzată de schimbările climatice. Termenul „falepili” înseamnă în limba tuvaluană „bun vecin” și evocă valorile tradiționale de grijă și respect reciproc.

Conform tratatului, cetățenii Tuvalului pot „trăi, studia și munci în Australia”. Primesc rezidență permanentă și acces la sistemul de sănătate, educație, asigurări de invaliditate și alocații familiale.

Penny Wong, ministrul australian de Externe, a declarat că viza oferă „mobilitate cu demnitate, oferind tuvaluanilor oportunitatea de a trăi, studia și munci în Australia pe măsură ce impactul climatic se agravează”.

Pentru a evita o „exod al creierelor” din Tuvalu, numărul vizelor a fost limitat la 280 pe an. Australia a început să primească cereri în iunie 2025.

Peste o treime din populație a aplicat

Răspunsul tuvaluanilor a fost copleșitor. Peste 3.000 de persoane, adică peste o treime din întreaga populație, au aplicat pentru vizele climatice. Incluzând soții și copiii, numărul total al celor care doresc să emigreze depășește 4.000.

„Am fost șocat de numărul uriaș de persoane care doresc această oportunitate”, a declarat Tapugao Falefou, ambasadorul Tuvalului la ONU.

Printre primii migranți selectați se numără prima femeie operator de stivuitor din Tuvalu, un dentist și un pastor. Acesta din urmă, Manipua Puafolau, din Funafuti, s-a mutat într-un orășel din sudul Australiei.

„Pentru oamenii care se mută în Australia, nu este vorba doar de bunăstarea lor fizică și economică, ci și de nevoia de îndrumare spirituală”, a spus el într-un mesaj video.

Întrebări despre suveranitate

Acordul ridică întrebări complexe despre ce înseamnă să fii țară fără teritoriu. Tuvalu și-a modificat deja constituția pentru a afirma că statalitatea sa este permanentă, indiferent de ce se întâmplă cu pământul.

„Statalitatea și suveranitatea Tuvalului vor continua, iar drepturile și obligațiile aferente vor fi menținute, indiferent de impactul creșterii nivelului mării cauzate de schimbările climatice”, prevede tratatul.

În 2022, la COP27 din Sharm El-Sheikh, Tuvalu a anunțat că vrea să devină prima „națiune digitală” din lume. Guvernul dezvoltă un plan pentru a-și recrea teritoriul în mediul virtual, a-și arhiva istoria și cultura și a-și muta toate funcțiile guvernamentale în spațiul digital.

Australia recunoaște acum această „suveranitate digitală” a Tuvalului.

Critici și controverse

Nu toți sunt entuziasmați de acord. Fostul prim-ministru al Tuvalului, Enele Sopoaga, a respins în 2019 o propunere similară, numind-o „gândire imperială”. El a reiterat aceste critici față de Uniunea Falepili, acuzând actualul premier că „licitează suveranitatea Tuvalului pentru bani”.

Tratatul include o clauză controversată de securitate. Tuvalu nu poate încheia acorduri de apărare cu alte țări fără aprobarea Australiei. În schimb, Australia promite să apere Tuvalu de amenințări externe și să ofere asistență în caz de dezastre.

Jane McAdam, profesor de drept al refugiaților la Universitatea din New South Wales, a descris acordul drept „revoluționar”. „Este primul acord care tratează specific mobilitatea legată de climă”, a spus ea. „Majoritatea oamenilor nu vor să-și părăsească casele, au legături ancestrale foarte profunde cu pământul și marea. Dar acest acord oferă o plasă de siguranță.”

Context. Competiția geopolitică în Pacific

Acordul vine pe fondul unei competiții intense între Australia și China pentru influență în Pacific. China a semnat acorduri de securitate cu Insulele Solomon în 2022 și a crescut investițiile în regiune.

Pentru Australia, tratatul cu Tuvalu reprezintă și o victorie strategică. Teritoriile maritime ale Tuvalului se întind pe peste 900.000 de kilometri pătrați, o suprafață comparabilă cu Nigeria. Aceste zone conțin resurse pescărești în valoare de miliarde de dolari.

Tuvalul a contribuit minim la încălzirea globală, dar se numără printre primele țări afectate de consecințele ei. În 2021, la COP26, ministrul de Externe Simon Kofe a transmis un mesaj video în care stătea în apă până la genunchi.

„Schimbările climatice și creșterea nivelului mării sunt amenințări mortale și existențiale pentru Tuvalu”, a spus el. „Ne scufundăm. Dar la fel se scufundă și toți ceilalți.”

Povestea Tuvalului este un avertisment pentru întreaga lume și un precedent pentru milioanele de oameni care ar putea fi strămutați de schimbările climatice în deceniile următoare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetBridget Fonda reapare cu 45 de kilograme mai puțin, iar transformarea de la 62 de ani pune din nou Hollywoodul pe jarLylaPot niște mesaje pop-up să-l facă pe adolescentul tău să stea mai puțin pe rețele? Un studiu Stanford spune că daRevista IoanaMaya Thosani explică rolul ureei la 2%-5%, 10%-20% și peste 20%. Ce face fiecare concentrație pe pieleNews24Premier League. Dubla lui Isak a decis învingătoarea, FC Liverpool a bătut la Ipswich cu 2-0Dolce SportMourinho și-a taxat jucătorii după 0-1 cu Betis. Au fost prea naivi cu arbitrulGetPonyCNAIR a montat 138 de sisteme fixe care afișează viteza șoferilor. Ce fac acestea pe drum și ce nu fac