România poate avea previziuni optimiste din partea Comisiei Europene

Reprezentanța Comisiei Europene în România a publicat un raport care detaliază prognozele economice pentru țară în următorii doi ani.

Conform estimărilor,până la sfârșitul anului 2022,PIB-ul României va depăși nivelurile de dinaintea pandemiei,cu o creștere anticipată de 5,1% pentru acest an.

Previziuni economice pentru România

Economia Uniunii Europene (UE) se redresează mai rapid decât se estima inițial după recesiunea provocată de pandemia COVID-19. Progresul campaniilor de vaccinare și ridicarea restricțiilor au permis reluarea creșterii economice în primăvară, continuând pe aceeași traiectorie pe parcursul verii. Se estimează că economia UE va avea o rată de creștere de 5% în 2021, urmată de 4,3% în 2022 și 2,5% în 2023. Aceleași rate sunt preconizate și pentru zona euro.

Redresare economică accelerată

În al doilea trimestru al anului curent,PIB-ul UE a crescut cu aproape 14%,marcând cea mai mare expansiune anuală din istorie. În trimestrul trei din anul trecut, economia a revenit la nivelurile pre-pandemie și a început să se extindă.

Cererea internă rămâne un motor important al acestei expansiuni. Îmbunătățirea pieței muncii și scaderea ratei economisirii vor susține cheltuielile consumatorilor. De asemenea, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) va stimula investițiile atât private cât și publice.totuși, există provocări semnificative care ar putea afecta ritmul creșterii. Blocajele globale ale lanțurilor de aprovizionare afectează sectorul producției din UE iar prețurile energiei au crescut constant după scaderile drastice din anul anterior.

Îmbunătățiri pe piața muncii

Piața forței de muncă din UE beneficiază deja de progrese notabile datorită relaxării restricțiilor impuse activităților comerciale. În al doilea trimestru al acestui an s-au creat aproximativ 1,5 milioane noi locuri de muncă iar rata șomajului a scazut semnificativ. Totuși numărul total al angajaților rămâne cu aproximativ 1% sub cel anterior pandemiei.

Rata șomajului s-a situat la valoarea record de 6,8% în august iar tendința descendentă s-a menținut ușor până în septembrie. Sondajele sugerează apariția unor penurii pe piața forței de muncă care ar putea influența negativ activitatea economică prin presiuni asupra salariilor.

Se estimează că ocuparea forței de muncă va crește cu aproximativ 0,8% anul acesta și cu până la 1% anul viitor; rata șomajului este previzionată să scadă treptat până la valori sub cele pre-pandemice.

Deficite mai mici decât estimările inițiale

Prognozele indicau deficite bugetare mai reduse decât cele anticipate anterior; deficitul agregat al UE este estimat să ajungă la circa 6,6 % din PIB pentru anul curent comparativ cu un deficit precedent ce atingea valoarea recordde 6 ,9%. Pe măsurã ce măsurile fiscale vor fi reduse şi expansiunea economicã continuã , deficitul ar putea ajunge la aproximativ  3 ,6 % in 2022 si chiar mai jos in 2023 .

De asemenea ,ponderea datoriei publice in PIB este asteptata sa ramana stabila in acest an si sa inceapa o tendinta descendenta incepand cu anul urmator .

Inflație ridicată ca rezultat temporar

Dupã o perioadã îndelungată caracterizată prin inflație redusǎ , revenirea puternică a activitatii economice a dus recent inflația anualǎ sǎ atingǎ valori neprevazute . In zona euro aceasta a crescut semnificativ ajungând pana la 4 ,1 % in octombrie . Această majorare este determinata predominant prin cresterea preturilor energiei dar si ajustari structurale post-pandemie .

Se estimeaza ca inflatia va atinge maximuri istorice înainte ca aceasta sa coboare treptat spre valori normale pana in 2024 .

Riscuri persistente asupra perspectivele economice

Pandemia COVID-19 nu poate fi considerată complet depaşită iar redresarea economicã depinde mult atât dе evolutia virusului cât şi dе reacţiile politicienilor .Riscurile legate dе reintroducerea restricţiilor sunt evidente avand в vedere recentele valuri ale infectarilor в multe tari europene.

Pe lângã acestea riscurile legate dе blocaje potenţiale ale lanţurilor dе aprovizionare pot afecta grav sectoarele industriale .Cu toate acestea există oportunități pozitive generate дe reformele structurale post-pandemie care pot contribui дe eficienţă şi productivitate sporitа а investitiilordin cadrul MRR fiind esentiale для sustinerea acestor proiecţii optimiste.

afirmatiile oficialitatilor europene:

Valdis Dombrovskis: „economia europeanā revine puternic după recesiune însă trebuie să fim vigilenți față dе incertitudini precum blocajele apărute sau inflația.”

Paolo gentiloni: „Redresarea economicā e realā dar trebuie monitorizate atent riscurile emergente precum pandemia sau perturbările lanţurilor dе aprovizionare.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum îți dai seama dacă rămâi cu partenerul din iubire sau de teama singurătățiiRevista IoanaFerestrele cu geam termopan nu au automat „mod de iarnă”. Garnitura se verifică înainte de reglajNews24Liftul exterior al unui bloc din Sectorul 2 se construiește din donații. Proiectul este estimat la 55.000 de euroDolce SportRapid, Știința Explorări, SCMU Craiova și Universitatea Cluj s-au calificat în sferturile Cupei României la volei masculinGetPonyTrotinetele electrice de închiriat din București vor putea fi folosite de la 18 ani din 26 decembrie. Minorii de 16 și 17 ani vor avea nevoie de permis AM, A1 sau B1Bravonet„Cum să spargi o bancă” intră în cinematografele din România pe 13 noiembrie. La Mega Mall sunt programate și proiecții 4DX.