Stefan W. Hell laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014 – fişă biografică

La 8 octombrie 2014, cetățeanul german de origine română Stefan W. Hell a devenit, alături de alți doi oameni de știință, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014.

Prin inventarea și dezvoltarea ulterioară a microscopiei STED și prin alte metode ale microscopiei, Stefan W. Hell a demonstrat că poate îmbunătăți substanțial puterea de rezoluție a microscopiei fluorescente, ce era în prealabil limitată la jumătate din lungimea de undă a luminii captate (> 200 nanometri).

***

Stefan W. Hell s-a născut la 23 decembrie 1962, în Arad. Și-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat cursurile școlii generale între anii 1969 și 1977. S-a înscris la liceul ”Nikolaus Lenau” din Timișoara în 1977, ale cărui cursuri le-a urmat până în martie 1978. În aprilie 1978, a plecat în Germania împreună cu părinții, stabilindu-se la Ludwigshafen. A urmat facultatea la Universitatea din Heidelberg, unde, în 1990, a obținut titlul de Doctor în Fizică cu calificativul ”Suma Cum Laude”.

Din 1991 până în 1993, a lucrat în cadrul Laboratorului european de biologie moleculară din Heidelberg, unde a reușit să demonstreze principiile microscopiei 4-Pi. Între 1993 și 1996, a condus departamentul de Fizică Medicală din cadrul Universității din Turku, Finlanda. În paralel, în 1993 și 1994 a fost cercetător invitat la Universitatea din Oxford.

La 15 octombrie 2002, a devenit directorul Institutului de Chimie Biofizică ”Max Planck”, din Göttingen, Germania, unde a înființat departamentul de nanobiofotonică. Din 2003, este și liderul Diviziei de Nanoscopie Optică, în cadrul Centrului de Cercetare a Cancerului din Heidelberg.

În urma cercetărilor efectuate, profesorul Stefan W. Hell a publicat în reviste de specialitate de prestigiu, peste 200 de lucrări științifice, oricare dintre aceste lucrări putând fi considerată ca referință în domeniu.

În semn de recunoaștere a prodigioasei sale activități științifice, profesorul Stefan Hell a primit numeroase distincții. Printre acestea se numără: Premiul ICO, Comisia Internațională de Optică (2000); Premiul de Inovare al Fundației Leibinger (2002); Premiile ”Gottlieb Daimler” și ”Karl Benz”, Academia de Științe ”Brandenburg” din Berlin (2004); Premiul pentru Inovare al Președintelui Germaniei (2006); Premiul ”Gottfried Wilhelm Leibniz” al Consiliului German de Cercetare (2008); Premiul Otto ”Hahn” pentru fizică (2009), Doctor honoris causa med., Universitatea din Turku, Finlanda; Premiul European pentru Știință ”Körber” (2011); Premiul ”Meyenburg” pentru cercetare în domeniul cancerului (2011); Doctor Honoris Causa al Universității de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad (2012).

Din 2012, este membru de onoare din străinătate al Academiei Române. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata