Președintele Donald Trump a invocat atacul de la Pearl Harbor din 1941 în timpul unei întâlniri cu premierul Japoniei, Sanae Takaichi, rupând un tabu diplomatic vechi de decenii. Replica a venit joi, în Biroul Oval, după ce a fost întrebat de ce aliații nu au fost notificați în prealabil despre un atac americano-israelian asupra Iranului.
O replică neașteptată în Biroul Oval
Întrebat direct despre lipsa unei notificări prealabile, Donald Trump a oferit un răspuns care a lăsat audiența perplexă. „Nu am spus nimănui despre asta pentru că voiam o surpriză”, a declarat președintele american. Iar apoi a continuat, adresându-se direct premierului japonez: „Cine știe mai bine despre surprize decât Japonia, nu? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor, bine? Corect?”
În timp ce oficialii și jurnaliștii adunați în sală au râs, Trump a adăugat: „Cred că voi credeți în surpriză, mult mai mult decât noi”. Reacția premierului Sanae Takaichi a fost vizibilă. A făcut ochii mari, a părut să respire adânc și și-a ținut brațele încrucișate în poală, fără să scoată un cuvânt. V-ați fi așteptat la o astfel de replică în Biroul Oval?
Ruperea unui tabu diplomatic
La prima vedere, o glumă. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Remarca lui Trump ignoră complet decenii de norme diplomatice. Președinții americani de după Al Doilea Război Mondial au evitat sistematic să vorbească despre atacul Japoniei din 7 decembrie 1941, tocmai pentru a aprofunda legăturile cu Tokio, un aliat considerat fidel.
E drept că, imediat după război, președintele Truman a folosit atacul de la Pearl Harbor pentru a justifica eforturile americane de a remodela societatea japoneză și de a impune o constituție pacifistă. Aceasta a obligat Japonia să renunțe la război și a impus limite stricte armatei sale, făcând țara dependentă de Statele Unite pentru protecție (SUA au condus ocupația Japoniei de către Aliați din 1945 până în 1952).
De la Războiul Rece la reconciliere
Odată cu Războiul Rece, Statele Unite și-au schimbat discursul oficial. Atacul a început să fie descris ca o tragedie istorică, evitându-se arătarea cu degetul spre Japonia. Miza era simplă: Washingtonul avea nevoie de Tokio ca aliat solid pe măsură ce comunismul se extindea în Asia.
Contrastul este izbitor.
În 2016, la 75 de ani de la evenimente, președintele de atunci, Barack Obama, a vizitat locul atacului împreună cu Shinzo Abe, la acea vreme prim-ministru al Japoniei. Oficialul nipon a transmis condoleanțe „sufletelor celor care și-au pierdut viața aici”. Cei doi lideri au depus coroane din crini albi la memorial, iar Obama a subliniat că vizita lui Abe „ne amintește de ceea ce este posibil între națiuni și între popoare”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRenault vrea costuri de producție cu 20% mai mici la Dacia Mioveni. Ținta ar putea ajunge la 30%
BravonetKarl Bushby a revenit în Anglia după aproape 28 de ani de drum. Mai are aproximativ 400 de kilometri până acasă
LylaCopiii de minimum 10 ani ar putea primi injecții contra obezității în condițiile prevăzute de OMS
Revista IoanaMeditațiile plătite cu profesorul copilului sunt interzise dacă îi predă în acel an școlar. Ce poți face
News24Bolojan discută cu Radev siguranța navigației în Marea Neagră după noile atacuri asupra navelor
Dolce SportGetafe l-a adus pe Dani Carvajal, dar fostul căpitan de la Real Madrid lipsește din lotul pentru Craiova
