Un trilion de euro pentru Europa, cu îndoielile de rigoare

Pachetul de asistenţă financiară, în valoare de 750 de miliarde de euro, anunţat de UE pentru salvarea monedei europene a mai diminuat din temerile privind un colaps al pieţei, însă marea întrebare a rămas va funcţiona această soluţie pe termen lung ?, notează cotidianul american New York Times.

Afectată de criticile care o acuzau de a fi prea înceată şi prea vulnerabilă, UE a reuşit să depăşească aşteptările şi să se pună de acord asupra unui angajament financiar pentru membrii UE aflaţi într-o situaţie problematică. Pe măsură ce detaliile privind principala componentă a pachetului financiar au început să iasă la iveală – o promisiune a statelor membre ale UE de a oferi 440 de miliarde de euro în noi împrumuturi pentru a sprijini economiile europene – oportunitatea rezolvării unei crize a datoriilor prin acumularea unei noi datorii a părut problematică unor economişti.

O altă problemă este dacă sprijinirea financiară a unor economii nu creează un hazard moral, în condiţiile în care alte state s-ar putea să nu întreprindă acţiunile care le-ar face să-şi reducă din deficite şi din datorii – măsuri dureroase pentru public şi periculoase pentru politicieni – pentru că şi ele se aşteaptă să fie salvate. Cu tot entuziasmul legat de amploarea acestui efort financiar, este important să fie amintit că fondul de bază pentru ajutor nu există în prezent.

Fondul urmează să strângă bani prin emiterea de titluri de creanţă şi contractarea de împrumuturi pentru a susţine economiile cu probleme. Ţările europene ar urma să garanteze fondul. Luni, Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, a avertizat guvernele europene, care vor rata probabil toate ţintele de deficit bugetar stabilite la crearea euro, că trebuie să continue cu reducerile de cheltuieli.

Ori, într-un moment în care ţări diverse, de la România şi Ungaria până la Marea Britanie şi Spania, se străduiesc să îşi îndeplinească ţintele privind deficitul, avertizarea lui Trichet a avut o rezonanţă suplimentară. România şi Ungaria derulează în prezent programe ale Fondului Monetar Internaţional, în timp ce Marea Britanie şi Spania încearcă disperate să convingă pieţele că nu se vor confrunta cu aceleaşi probleme financiare care au forţat atât de multe ţări din Europa să solicite asistenţă.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata