Un salariu mai mare în lei poate cumpăra mai puține bunuri și servicii: în august 2026, creșterea anuală de 5,6% a câștigului salarial mediu net a fost însoțită de o pierdere de 0,5% a puterii de cumpărare. Diferența este între venitul nominal, exprimat în bani, și venitul real, care ține cont de evoluția prețurilor.

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru acea lună un câștig mediu net de 5.688 de lei. Comparativ cu iulie, suma era mai mică cu 132 de lei, echivalentul unei scăderi de 2,3%. Datele au fost publicate marți, 13 octombrie 2026.

Venitul real arată cât mai poate cumpăra salariul

Pentru comparația cu august 2025, INS a calculat un indice al câștigului salarial real de 99,5%. Acesta exprimă pierderea anuală a puterii de cumpărare, chiar dacă suma încasată crescuse. Procentul majorării nominale și evoluția venitului real descriu lucruri diferite.

Și comparația lunară trebuie păstrată separat. În raport cu iulie 2026, indicele câștigului real a fost de 97,5%, corespunzător unei diminuări de 2,5%. Pentru evaluarea evoluției salariilor, comparația anuală se face cu aceeași lună a anului anterior, iar cea lunară cu luna precedentă.

Salariul brut reprezintă un alt indicator decât suma netă încasată. Media brută din august a fost de 9.497 de lei, în recul cu 212 lei, respectiv 2,2%, față de iulie. Acest procent descrie evoluția brutului, nu schimbarea puterii de cumpărare.

INS oferă și o comparație istorică mai lungă: raportat la octombrie 1990, indicele câștigului salarial real ajungea la 235,1%. Nivelul era cu 6 puncte procentuale inferior celui din iulie 2026.

Primele și concediile modifică media unei luni

Scăderea din august a afectat majoritatea activităților economice. INS o explică în principal prin faptul că lunile precedente incluseseră prime ocazionale, beneficii în natură, ajutoare bănești și plăți din profitul net ori din alte fonduri.

Au contat și producția nerealizată sau încasările mai mici, în funcție de contracte și proiecte. Concediile de odihnă au influențat, la rândul lor, veniturile din perioadele în care salariații nu primesc tichete de masă și alte drepturi salariale.

La capătul superior al distribuției, programarea și consultanța în tehnologia informației au înregistrat un salariu mediu net de 13.010 lei. Extracția petrolului brut și a gazelor naturale a avut o medie de 11.760 de lei.

Cele mai reduse niveluri au fost de 2.985 de lei în categoria altor activități de servicii și de 2.998 de lei în pescuit și acvacultură. Aceste valori sunt medii sectoriale pentru august 2026.

Diferențele față de iulie au fost ample între ramuri, potrivit INS:

  • Fabricarea autovehiculelor rutiere, remorcilor și semiremorcilor a înregistrat cea mai mare scădere, de 18,3%.
  • Reducerile de 10,5%-14% au vizat arhitectura și ingineria, testările și analiza tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activitățile juridice și contabile, precum și extracția petrolului brut și a gazelor naturale.
  • Diminuări de 3,5%-10% au fost consemnate în mai multe ramuri, inclusiv industria textilă, prelucrarea pieilor și producția de încălțăminte.
  • Jocurile de noroc și pariurile au avut cea mai mare creștere, de peste 8%.
  • Avansuri de 3%-6,5% au apărut în producția cinematografică și de programe de televiziune, înregistrările audio și editarea muzicală, difuzarea și transmiterea programelor, agențiile de știri, activitățile sportive și recreative și fabricarea produselor din tutun.
  • Creșteri de 1%-2% au fost înregistrate în producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, în tipărire, investigații și protecție, transporturi, telecomunicații și cazare.
  • În domeniile bugetare urmărite, scăderile au fost de 1,1% pentru sănătate și asistență socială, 1% pentru învățământ și 0,6% pentru administrația publică.

În activitățile cu majorări, INS a identificat plăți de prime trimestriale sau anuale, recompense pentru performanță, beneficii în natură și sume distribuite din profit ori alte fonduri. Au contribuit și producția sau încasările mai mari, precum și reducerea numărului angajaților remunerați sub media sectorului.

Inflația trebuie citită împreună cu perioada de comparație

Evoluția prețurilor din septembrie 2024 oferă un exemplu istoric al diferenței dintre încetinirea inflației și nivelul prețurilor. Rata anuală coborâse la 4,62%, după 5,1% în august 2024. Prețurile rămâneau însă mai ridicate decât cu un an înainte, cu ritmuri diferite între categorii.

Creșterile anuale măsurate de INS pentru septembrie 2024 au fost:

  • 4,72% pentru mărfurile alimentare;
  • 3,3% pentru mărfurile nealimentare;
  • 7,88% pentru servicii.

Comunicatul INS din 11 octombrie 2024 preciza distinct comparația lunară, evoluția față de începutul anului și media pe 12 luni: „Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) față de precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) a fost 6,1%”.

O altă serie este cea calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC). Pentru septembrie 2024, valoarea indicelui față de august era de 100,40%, iar rata anuală calculată prin această metodă era de 4,8%.

Media modificării prețurilor pe baza IAPC era de 6,4% pentru intervalul octombrie 2023-septembrie 2024, comparat cu octombrie 2022-septembrie 2023. Aceste repere descriu perioade din 2024; evaluarea salariului real din august 2026 folosește comparațiile aferente acelui venit și acelei perioade.

Prognoza de inflație are propriul orizont de timp

În august 2024, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), prezentase o prognoză de inflație redusă la 4% pentru sfârșitul acelui an, de la estimarea anterioară de 4,9%. Pentru finalul lui 2025, estimarea era de 3,4%. Acestea sunt prognoze formulate în 2024.

Proiecția anticipa continuarea reducerii inflației pe aproape întregul interval analizat, dar cu o încetinire vizibilă a dezinflației în a doua parte. Dezinflația înseamnă reducerea ritmului de creștere a prețurilor.

Raportul trimestrial asupra inflației al BNR explica influența efectelor de bază, adică a evoluțiilor anterioare cu care sunt comparate prețurile: „Traiectoria este marcată de unele oscilații de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluțiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecții ale tarifelor la gaze naturale și prețuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanți în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025”.

Actualizarea din 1 octombrie 2026 indica o valoare curentă de 5,57%, aferentă trimestrului al doilea din 2026. Pentru trimestrul întâi al aceluiași an, indicele fusese de 5,56%.

În seria zilnică urmărită între 14 iulie și 16 octombrie 2026, maximul a fost de 6,18%, înregistrat la 2 octombrie, iar minimul de 5,51%, la 19 august. Media perioadei a fost de 5,65%.

La 15 octombrie 2026, valoarea zilnică era de 5,74%, față de 5,75% în ziua precedentă. Valoarea trimestrială aferentă trimestrului al treilea din 2026 este de 5,61%, cu aplicare de la 1 ianuarie 2027.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
inflație IRCC putere de cumparare salarii venit real