65.015 persoane eligibile nu au solicitat plata din Pilonul 3. De ce îmbătrânește baza de participanți

Un semnal de risc apare în pensiile private facultative din România: baza de participanți la Pilonul 3 este concentrată în grupele de vârstă 45-59 de ani, iar 65.015 persoane care au atins pragul legal de 60 de ani nu au solicitat încă plata activului acumulat. Pentru administratori și autoritate, problema nu este doar operațională, ci ține de eficiența distribuției, de retenția în produse de economisire pe termen lung și de credibilitatea sistemului.

În cifre, participanții sub 30 de ani reprezintă doar 7,66% din totalul celor din Pilonul 3, în timp ce cele mai numeroase grupe sunt cele de 45-59 de ani, atât la femei, cât și la bărbați. Dezechilibrul este cu atât mai vizibil cu cât, potrivit celor care vând efectiv produsul, vârsta medie a noilor participanți depășește 40 de ani, ceea ce mută intrările spre segmente care au un orizont mai scurt de acumulare decât ar presupune logica unui produs de pensie facultativă.

Pentru participant, efectul practic este direct: o aderare târzie comprimă perioada de capitalizare, iar uitarea existenței contului întârzie accesul la bani deja eligibili pentru retragere. Pentru angajatori, mai ales unde Pilonul 3 este folosit ca beneficiu extrasalarial, apare un risc de comunicare internă slabă: costul suportat cu beneficiul nu se traduce integral în percepția de valoare a salariatului dacă acesta nici nu știe că are cont activ.

George Moț (specialist în pensii private) a sintetizat public această anomalie de structură într-o postare pe Facebook, unde a descris Pilonul 3 ca pe o „piramidă inversată” alimentată insuficient din grupele tinere.

„Este decizia de a avea grijă de viitorul nostru financiar una pe care o luăm târziu în viață și apoi o uităm? Dacă analizăm distribuția pe vârste a participanților la Pilonul 3, așa pare. Cele mai numeroase grupe, atât la femei cât și la bărbați, sunt între 45 și 59 de ani. În ultimii trei ani, toate grupele de vârstă au crescut. Iar numărul participanților dintr-o grupă este influențat negativ de trecerea în grupa superioară și de plăți, respectiv pozitiv de intrările din grupa inferioară și de noile aderări. Chiar dacă am presupune că întreaga creștere a grupelor superioare este generată exclusiv de înaintarea în vârstă a participanților mai tineri, acest lucru ar necesita un flux consistent de aderări la vârste mici. Or, participanții sub 30 de ani reprezintă doar 7,66% din total, iar creșterile din aceste grupe nu sunt suficiente pentru a susține întreaga piramidă, care este de altfel inversată. În realitate, așa cum am văzut într-o postare anterioară, cei care vând efectiv Pilonul 3 declară că vârsta medie a participanților noi este de fapt de peste 40 de ani.”

Numărul mare de conturi ajunse la scadență ridică o problemă de localizare a participanților

A doua vulnerabilitate este mai sensibilă financiar: participanți care au depășit vârsta de retragere și nu au inițiat plata. Potrivit Capital, 65.015 participanți eligibili pentru retragerea fondurilor de la 60 de ani nu au solicitat încă plata, iar 18.814 au depășit vârsta de 65 de ani. Fără date publice în dosar despre valoarea totală a acestor active nerevendicate, dimensiunea exactă a sumei nu poate fi calculată, dar volumul de cazuri indică o problemă de contact, informare sau chiar identificare a deținătorilor.

George Moț (specialist în pensii private) arată că o parte dintre cazurile din intervalul 60-64 de ani ar putea fi explicate prin amânarea retragerii până la momentul încasării banilor din Pilonul 2. Numai că explicația nu acoperă segmentul de peste 65 de ani.

„Și mai interesant este faptul că grupele 60-64 de ani și peste 65 de ani sunt numeroase și în creștere. Deși banii din Pilonul 3 pot fi retrași începând cu 60 de ani, 65.015 participanți eligibili nu au solicitat încă plata. Am putea argumenta că vor să mai aștepte și să scoată banii în același timp cu cei din Pilonul 2. Ceea ce ar putea explica de ce sunt participanți în grupa de vârstă 60-64 de ani. Dar, nu și cea de peste 65 de ani.”

Comparația cu Pilonul 2 este relevantă tocmai pentru a separa un efect de design al sistemului de un posibil deficit de informare. La Pilonul 2 nu există participanți raportați peste 65 de ani, din cauza limitei de aderare de 45 de ani și a lansării din 2008, ceea ce ar duce, teoretic, la o vârstă maximă de aproximativ 63 de ani pentru cei mai vechi participanți. La Pilonul 3, unde nu există această limită de vârstă la aderare, sunt deja 18.814 participanți care au depășit 65 de ani.

„Pe Pilonul 2 nu există niciun participant raportat în grupa de vârstă peste 65 de ani, pentru simplul motiv că, teoretic, este imposibil: vârsta maximă de aderare fiind de 45 de ani, iar anul lansării fiind 2008, rezultă că cei mai în vârstă participanți ar trebui să aibă 63 de ani. În cazul Pilonului 3 nu există această limită de vârstă la aderare. Iar în prezent vorbim deja despre 18.814 participanți care au depășit vârsta de 65 de ani.”

Beneficiile extrasalariale pot explica de ce unii participanți nu știu că au acumulări

Cea mai plauzibilă ipoteză formulată în dosar este una de distribuție corporate. Pilonul 3 poate fi acordat ca beneficiu extrasalarial, cu contribuția plătită exclusiv de angajator în numele salariatului. Iar asta schimbă complet miza pentru companii: dacă procesul de onboarding și comunicarea ulterioară sunt slabe, beneficiul plătit nu produce nici retenție, nici loializare, deși generează cost.

George Moț (specialist în pensii private) susține explicit această explicație: „Cea mai plauzibilă explicație este că au uitat sau că nu știu că au Pilonul 3. Cum poate fi posibil? Pilonul 3 poate fi oferit ca beneficiu extrasalarial, fără ca salariatul să plătească contribuție, ci doar angajatorul plătește în numele acestuia. Iar salariatul nu și-a dat seama sau chiar nu-și amintește ce hârtii a semnat la angajare, printre ele poate și un act de aderare.”

Dar semnalul de piață este mai larg. Economiile populației din România au ajuns la 415,8 miliarde de lei, ceea ce arată capacitate de economisire la nivel agregat. În același timp, fenomenul de „doomspending” este prezent mai ales la tineri și reduce apetitul pentru produse cu orizont lung. Pentru administratorii de pensii facultative, combinația dintre intrări tardive și pondere redusă a tinerilor complică modelul comercial: costul de achiziție al clientului este recuperat pe o durată mai scurtă, iar valoarea acumulată are mai puțin timp să crească.

Ce ar trebui să urmărească administratorii și ASF în perioada următoare

Sursa nu precizează un calendar oficial al ASF pentru verificări sau pentru extinderea aplicației existente, iar impactul financiar exact asupra fondurilor nu este estimat public. Există însă o direcție concretă de acțiune: verificarea sistematică a cazurilor și integrarea Pilonului 3 în aplicația ASF folosită acum pentru verificarea apartenenței la Pilonul 2.

Și aici miza este operațională, nu de imagine. O platformă unică ar reduce fricțiunea pentru participant, ar face vizibile conturile multiple de Pilonul 3 (acolo unde există), ar accelera cererile de plată și ar limita situațiile în care banii rămân nerevendicați doar pentru că titularul nu știe unde este participant. Pentru administratori, asta ar însemna date mai curate și o relație mai eficientă cu baza de clienți.

George Moț (specialist în pensii private) cere explicit această intervenție: „Oricum, o verificare a acestor cazuri se impune de către administratori și autoritate pentru identificarea cauzelor exacte. Cu atât mai mult cu cât fenomenul se extinde. Iar aplicația ASF care permite verificarea apartenenței la un fond de pensii Pilon 2 ar trebui extinsă și la Pilonul 3. Astfel încât, atunci când o persoană folosește aplicația respectivă să primească informații atât despre fondul de Pilon 2, cât și despre Pilonul 3 (unde poate fi participant chiar la mai multe fonduri).”

Faptul care schimbă evaluarea de risc este acesta: în Pilonul 3 sunt deja 18.814 participanți trecuți de 65 de ani și 65.015 eligibili pentru retragere care nu au cerut plata, într-un sistem în care noile intrări vin, în medie, după 40 de ani, iar cei sub 30 de ani cântăresc doar 7,66% din total.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaBagaje gratuite și bani recuperați din 2027? Ce condiții să verifici înainte să rezervi un zborNews24Șapte navigatori de pe Wine Trader sunt dispăruți după atacul cu drone din Marea NeagrăDolce SportIstvan Kovacs revine în faza principală a Ligii Campionilor la duelul Real Madrid cu RB LeipzigGetPonyMercedes-AMG readuce motorul V-8 pe CLE63 în 2027, după reacțiile cliențilorBravonetKristóf Rebeka revine la un concurs TV după victoria cu tatăl ei. Acum participă la „X-Faktor”LylaCe este D-MER și cum recunoști tristețea bruscă de la începutul alăptării, care poate dura 30 de secunde