Economia României a stagnat în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent. BNR a menținut dobânda cheie la 6,50%, deși inflația ar putea crește din nou spre sfârșitul anului. Pentru firme, cererea internă mai slabă vine la pachet cu menținerea dobânzii cheie la nivelul actual.

Revizuirea datelor pentru trimestrul al doilea îndreaptă puțin estimarea, dar economia tot nu a crescut de la un trimestru la altul, potrivit Business-review. INS raportase înainte o contracție de 0,4% în ritm anual în T2, pe seria neajustată, și o scădere de 0,8% în primul semestru din 2026.

Investițiile au compensat parțial reculul consumului

Cea mai clară ruptură din structura PIB a venit din diferența dintre investiții și consumul populației. Formarea brută de capital fix a contribuit pozitiv cu 4,3 puncte procentuale la creșterea PIB, iar volumul acesteia a urcat cu 19,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În sens opus, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor au avut o contribuție negativă de 1,9 puncte procentuale la PIB, iar volumul lor a scăzut cu 3,1%. Pentru mediul de afaceri orientat spre cererea internă, acesta este semnalul direct din datele de T2.

Construcțiile au avansat, în timp ce industria și serviciile legate de consum au rămas în recul

Construcțiile au tras economia în sus în trimestrul al doilea. Activitatea din acest sector a crescut cu 15,4% și a adus o contribuție pozitivă de 1,2 puncte procentuale la PIB.

Industria a rămas însă în teritoriu negativ, cu o scădere de 3,9% și o contribuție negativă de 0,6 puncte procentuale. Și segmentul larg format din comerț, reparații auto, transport și depozitare, hoteluri și restaurante a tras PIB-ul în jos, cu o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale.

Activitățile imobiliare au avut o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, iar informațiile și comunicațiile au avut o contribuție negativă de 0,2 puncte procentuale la PIB. Aceste contribuții se referă la creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.

BNR a lăsat dobânzile neschimbate, deși inflația s-a redus puternic în vară

Consiliul de administrație al BNR a decis joi, 8 octombrie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Rata facilității de creditare a rămas la 7,50%, iar cea a facilității de depozit, la 5,50%.

Decizia a venit după o coborâre rapidă a inflației pe parcursul verii. Rata anuală a inflației a ajuns la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie și 10,42% în iunie. Inflația de bază, adică evoluția prețurilor fără componentele cu volatilitate ridicată, a coborât la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie.

BNR a legat această scădere de efecte de bază produse de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și de majorările de TVA și accize din perioada similară a anului 2025. În același timp, cererea de consum mai slabă a redus presiunile inflaționiste din economie.

Banca centrală vede din nou inflație mai mare spre final de an

În pofida decelerării din august, banca centrală estimează că inflația anuală va urca din nou spre finalul anului 2026. Factorii indicați sunt prețurile mai mari la carburanți și energie, scumpirea altor mărfuri, inclusiv a mărfurilor agricole, și evoluția cursului de schimb.

BNR a mai semnalat lărgirea deficitului de cerere agregată, adică diferența negativă dintre nivelul efectiv al activității economice și potențialul ei, pe măsură ce consolidarea fiscală și consumul mai slab apasă pe cererea internă.

Indicatorii recenți arată, potrivit băncii centrale, o redresare a activității economice în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea, susținută parțial de producția agricolă. Totuși, aceeași evaluare arată că dinamica anuală a PIB s-ar putea deteriora în continuare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR dobândă cheie Economia României inflație investiții PIB