Euro a ajuns la 5,3306 lei la cursul BNR din 5 octombrie 2026, după ce la începutul anului era cotat la 5,0905 lei. Creșterea de 24,01 bani, aproximativ 4,7% în mai puțin de zece luni, mărește suma în lei necesară firmelor și persoanelor care au de făcut aceleași plăți în moneda europeană.
„Creșterea cursului se transmite în economie mai repede decât pare. Pentru populație, un leu mai slab înseamnă produse importate mai scumpe, costuri mai mari pentru vacanțe sau plăți în euro și, în timp, presiune suplimentară asupra prețurilor”, a explicat Silviu Gresoi, analist de date, pentru Adevărul.ro.
Aceeași obligație în euro cere mai mulți lei
Pentru debitorii care încasează salariul în lei și rambursează un credit în euro, diferența de curs intră direct în bugetul lunar. Valoarea ratei în moneda creditului poate rămâne neschimbată, la fel și dobânda, în timp ce suma necesară pentru achitare crește.
Comparația dintre începutul anului și cursul din 5 octombrie arată efectul în trei situații:
- O rată de 500 de euro înseamnă 2.665,30 lei pe lună, față de 2.545,25 lei la începutul anului. Debitorul cu venituri în lei plătește astfel cu 120,05 lei mai mult lunar, fără modificarea ratei în euro sau a dobânzii.
- O cheltuială de 1.000 de euro pentru o vacanță sau cumpărături ajunge la 5.330,60 lei, față de 5.090,50 lei la cursul indicat pentru 1 ianuarie. Diferența este de 240,10 lei, echivalentul a aproximativ 45 de euro la cursul actual.
- Un import de 10.000 de euro costă 53.306 lei, comparativ cu 50.905 lei la începutul anului. Compania achită cu 2.401 lei mai mult pentru aceeași factură externă.
În cazul călătoriilor în țările care folosesc moneda europeană, conversia afectează cazarea, mesele la restaurant, transportul, biletele și cumpărăturile. Același mecanism se aplică achizițiilor online de la comercianți din zona euro și altor servicii plătite direct în euro.
Firmele care cumpără în euro și vând în lei sunt mai expuse
Diferența dintre moneda achizițiilor și cea a încasărilor contează pentru costurile unei afaceri. O firmă care cumpără o mare parte din materia primă în euro și își vinde produsele în lei este mai expusă decât una care are costuri și venituri în aceeași monedă.
„Pentru companii, mai ales pentru cele dependente de importuri, cresc costurile cu materiile prime, echipamentele și serviciile cumpărate din exterior. O parte dintre aceste costuri vor ajunge inevitabil în prețurile finale”, a explicat Gresoi.
Efectul privește atât importatorii de produse finite, cât și producătorii din România care folosesc materii prime, componente, utilaje sau alte materiale importate. Pentru achizițiile repetate, diferențele de curs se acumulează în costurile companiei.
Firmele pot suporta o parte din cheltuiala suplimentară prin reducerea marjei, adică a câștigului rămas din vânzare după acoperirea costurilor. Alte opțiuni sunt negocierea prețurilor cu furnizorii sau transferarea unei părți din diferență către clienți.
Prețurile finale depind de contracte, stocuri și concurență
Ritmul de apreciere a euro nu se aplică automat întregului preț al unui produs sau serviciu. Contează cât reprezintă importurile în costurile firmei, ce prevăd contractele existente, cât poate suporta compania din marjă și cât de puternică este concurența pe piața respectivă.
Transmiterea poate întârzia dacă marfa din stoc a fost cumpărată la un curs anterior. Contractele de achiziție încheiate pentru o anumită perioadă și prețurile de vânzare fixate pentru intervale mai lungi pot, de asemenea, amâna efectul.
Unele companii folosesc instrumente de protecție valutară, prin care limitează efectul variațiilor cursului asupra plăților. Din aceste motive, costul suplimentar poate ajunge gradual la consumator, integral sau parțial, cu intensități diferite între sectoare.
Gresoi leagă evoluția leului de deficite și incertitudinea politică
„Nu mă aștept însă la o depreciere liniară și accelerată a leului. Este mai probabil să vedem perioade de volatilitate și o depreciere graduală, atât timp cât rămân ridicate deficitul bugetar, deficitul extern și incertitudinea politică”, apreciază analistul.
În evaluarea sa, menținerea ratingului României, calificativul privind capacitatea de a-și plăti datoriile, de către Standard & Poor’s reduce pentru moment o presiune suplimentară asupra monedei. Rămân însă vulnerabilitățile asociate deficitelor ridicate și incertitudinii economice și politice.
„Euro la 5,34 lei nu este doar un episod de moment, ci confirmă o tendință de depreciere graduală a leului, cu efecte care se vor vedea treptat în prețuri și în costul vieții”, a declarat Silviu Gresoi.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportive
BravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului
LylaTe trezești la 3 sau 4 dimineața și nu mai adormi? Ce obiceiuri poți schimba înainte să iei somnifere
Revista IoanaCum reduci condensul de pe interiorul geamurilor și când ai nevoie de ajutor pentru mucegaiul din casă
News24PNL condiționează votul pentru Guvernul Luca Niculescu de evaluarea programului și a echipei
Dolce SportCristian Tauru câștigă titlul absolut la drift încă din clasa a XI-a
