Femeile din România care au născut și au crescut copii pot ieși mai devreme la pensia pentru limită de vârstă începând din 2026, în baza articolului 51 din Legea 360/2023, dar reducerea nu se aplică automat și depinde de îndeplinirea stagiului complet de cotizare contributiv.

Reducerea merge de la 6 luni pentru un copil până la 3 ani și 6 luni pentru 7 sau mai mulți copii, calculul fiind fixat astfel: 1 copil – 6 luni, 2 copii – 1 an, 3 copii – 1 an și 6 luni, 4 copii – 2 ani, 5 copii – 2 ani și 6 luni, 6 copii – 3 ani, 7 sau mai mulți copii – 3 ani și 6 luni. Raportat la pragul maxim, reducerea pentru un singur copil înseamnă o șesime, iar pentru 3 copii ajunge la 1 an și 6 luni, adică 42,9% din reducerea maximă permisă de lege.

Miza financiară este dublă. Pentru persoanele eligibile, regula poate accelera accesul la venituri din pensie și poate schimba planificarea ieșirii din activitate, inclusiv în cazurile în care se urmărește menținerea unui salariu în sectorul privat. Pentru angajatori, mai ales acolo unde forța de muncă feminină are pondere ridicată, noua fereastră de pensionare poate grăbi înlocuirea unor angajate cu vechime și poate impune ajustări de succesiune și recrutare.

Numai că filtrul real nu este numărul de copii, ci contributivitatea. Legea cere realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, iar acesta nu este identic pentru toate femeile, fiind legat de data nașterii și de anexele Legii 360/2023. Asta înseamnă că două persoane cu același număr de copii pot avea rezultate diferite la verificarea eligibilității, dacă istoricul lor contributiv nu este complet.

Perioadele asimilate ajută la pensie, dar nu înlocuiesc stagiul complet contributiv

Perioadele de concediu pentru creșterea copilului, până la 2 ani sau până la 3 ani în cazul copilului cu handicap, sunt considerate perioade asimilate la pensie. Dar ele nu substituie condiția stagiului complet contributiv. Din perspectiva bugetului personal, aceasta este distincția care poate face diferența între o pensionare mai rapidă și o cerere respinsă.

Exemplul de calcul public este relevant pentru evaluarea impactului individual: o femeie cu vârsta standard de pensionare de 63 de ani care a crescut 3 copii poate obține o reducere de 1 an și 6 luni, ceea ce coboară vârsta de pensionare la 61 de ani și 6 luni, dacă toate condițiile sunt îndeplinite. Diferența față de pragul standard este de 18 luni, adică o reducere de 2,4% dintr-o carieră teoretică de 63 de ani, dar cu efect direct asupra momentului de încasare a pensiei.

Și aici apare implicația pentru companii. O ieșire din activitate cu 6 luni, 1 an sau 3 ani și 6 luni mai devreme schimbă prognoza de personal pentru poziții unde experiența acumulată este greu de înlocuit. În industriile cu deficit de forță de muncă, o astfel de fereastră suplimentară de pensionare poate crește presiunea pe costurile de recrutare și training, chiar dacă legea nu modifică regimul salarial în sine.

Potrivit CSID, reducerea pentru creșterea copiilor poate fi cumulată cu reduceri acordate pentru condiții de muncă deosebite, condiții speciale și handicap, dar reducerea totală nu poate depăși limita stabilită de legislație. Pentru evaluarea financiară individuală, acest detaliu contează mai ales în cazurile în care se suprapun mai multe temeiuri legale de ieșire anticipată din activitate.

Documentele cerute pot deveni punctul de blocaj în aplicarea practică

Pentru aplicarea reducerii, solicitantele trebuie să pregătească certificatul de naștere al copilului, cartea de identitate a copilului dacă acesta are peste 14 ani și o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că au crescut copilul până la vârsta de 16 ani. Cum legea leagă dreptul de creșterea efectivă până la 16 ani, nu doar de naștere, verificarea documentară va conta la fel de mult ca istoricul contributiv.

Dar informațiile disponibile până acum nu indică numărul estimat de femei care vor beneficia anual de această reducere și nici impactul bugetar estimat asupra sistemului public de pensii în primii ani de aplicare. Nu a fost anunțată nici durata standard de procesare a cererii la Casa de Pensii, de la depunerea documentelor până la decizia finală. Pentru un decident din resurse umane sau pentru un contribuabil care își planifică ieșirea din activitate, această lipsă de predictibilitate operațională rămâne un risc concret.

Legea mai permite un efect economic relevant: femeile care se pensionează pentru limită de vârstă cu această reducere pot, în principiu, să cumuleze pensia cu salariul în sectorul privat. Pentru piața muncii, asta înseamnă că ieșirea la pensie nu echivalează automat cu retragerea din activitate, iar pentru angajatori apare opțiunea păstrării unor angajate cu experiență în formule contractuale adaptate.

Iar femeile aflate deja în pensie de invaliditate sau în pensie anticipată pot trece la pensie pentru limită de vârstă dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Din punct de vedere financiar, acest pas poate reconfigura atât calendarul veniturilor personale, cât și modul în care este evaluat costul forței de muncă în companiile care gestionează populații mari de salariate aflate aproape de vârsta standard de pensionare.

Aplicarea efectivă începe din 2026, în baza articolului 51 din Legea 360/2023, iar eligibilitatea se va decide pe două filtre simultane: numărul de copii născuți și crescuți până la 16 ani și existența stagiului complet de cotizare contributiv.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Casa de pensii Legea 360/2023 pensie pentru limita de varsta stagiul complet de cotizare contributiv