Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Sancțiunile Statelor Unite împotriva conducerii Curții Penale Internaționale duc conflictul de pe plan politic spre cel financiar și operațional. Activele vizate se pot îngheța, tranzacțiile sunt blocate, iar accesul în SUA este interzis.

Administrația de la Washington impune astfel restricții directe Curții Penale Internaționale și oficialilor săi. Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți măsuri împotriva judecătoarei Tomoko Akane, președintele CPI, și a lui Abdoulaye Seye, avocat senior senegalez din Biroul Procurorului.

Sancțiuni extinse pentru oficialii CPI

Amploarea listei arată dimensiunea escaladării. Nouă din cei 18 judecători ai CPI sunt acum sub sancțiuni americane, alături de ambii procurori adjuncți, un fost procuror și un alt membru al personalului. Aceasta înseamnă că jumătate din corpul de judecători al unei instituții judiciare internaționale este deja expus unor măsuri ce pot afecta operațiunile financiare și mobilitatea individuală.

Sancțiunile includ înghețarea activelor, blocarea tranzacțiilor financiare și interdicția de intrare în SUA. Ele se aplică în baza unui Ordin Executiv emis de președintele Donald Trump în februarie 2025, document care se opune acțiunilor CPI împotriva Statelor Unite, Israelului sau a oricărui alt aliat care nu a consimțit la jurisdicția curții.

Potrivit TIME, decizia vine după ce CPI a emis, în noiembrie 2024, mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru presupuse crime de război în conflictul din Gaza. În aprilie 2025, Camera de Apel a CPI a retrimis spre reexaminare contestația Israelului privind jurisdicția curții, dar mandatele de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant rămân în vigoare.

Curtea Penală Internațională a calificat măsurile drept o atingere directă adusă funcționării sale independente, conform comunicatului oficial al instituției.

„Aceste sancțiuni sunt un atac flagrant împotriva independenței unei instituții judiciare imparțiale care funcționează în temeiul mandatului conferit de statele sale părți. Astfel de măsuri care vizează judecători, procurori și personal ce lucrează pentru îndeplinirea mandatului conferit CPI de către state subminează statul de drept.”

Casa Albă și Departamentul de Stat își formulează explicit poziția prin prisma suveranității juridice. Nici SUA, nici Israelul nu sunt state părți la Statutul de la Roma, tratatul care a fondat CPI în 2002, și nu recunosc jurisdicția acesteia.

„Statele Unite se opun fără echivoc și se așteaptă ca aliații noștri să se opună oricăror acțiuni ale CPI împotriva Statelor Unite, a Israelului sau a oricărui alt aliat al Statelor Unite care nu a consimțit la jurisdicția CPI”, a afirmat Donald Trump, președinte al SUA, în Ordinul Executiv din februarie 2025.

Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, a ridicat și costul de precedent al dosarului israelian pentru Washington. În audierea sa de confirmare din Senat, în 2025, el a spus: „Acesta este un test. Este o încercare pentru a vedea: «Putem urmări un șef de stat dintr-o națiune care nu este membră?» (…) Dacă putem să-i urmărim pe ei și reușim în ceea ce privește Israelul, vor aplica asta Statelor Unite la un moment dat.”

În anunțul de presă care a însoțit noile sancțiuni, Marco Rubio a descris CPI drept „o instanță supranațională coruptă și profund politizată”. El a susținut că instituția a încercat în mod repetat să-și afirme autoritatea asupra cetățenilor Statelor Unite și ai altor țări care nu au consimțit la jurisdicția sa sau nu au ratificat Statutul de la Roma.

Riscul juridic se mută din sala de judecată în sistemul financiar

Pentru oficialii vizați, efectul imediat depășește sfera reputațională. Înghețarea activelor și blocarea tranzacțiilor financiare transformă disputa privind jurisdicția într-o constrângere economică directă, iar interdicția de intrare în SUA limitează și componenta diplomatică a activității lor.

Pentru CPI, consecința practică este mai amplă decât lista de nume. Când nouă din 18 judecători, ambii procurori adjuncți, un fost procuror și un alt membru al personalului ajung sub sancțiuni americane, presiunea se mută asupra capacității instituției de a funcționa fără interferență externă în dosare care privesc state ce nu recunosc competența curții.

Și reacția Israelului a mers în aceeași direcție. Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a descris CPI drept „o instanță cangur care își maschează abuzul de putere în limbajul dreptului internațional, subminând în același timp principiile justiției”.

Decizia actuală reia o practică aplicată și în primul mandat al lui Donald Trump. Atunci, Washingtonul a sancționat-o pe Fatou Bensouda, procurorul CPI de la acea vreme, și pe un alt oficial, din cauza investigațiilor privind posibile crime de război comise de personal american în Afganistan. Administrația Biden a ridicat ulterior acele măsuri.

Conflictul din Gaza, ce stă la baza mandatelor emise de CPI în noiembrie 2024, a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 250 de ostatici. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza la 15 august, peste 73.00eni au fost uciși de atunci.

Mandatele de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant rămân în vigoare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Benjamin Netanyahu Curtea Penală Internaţională Donald Trump Marco Rubio Yoav Gallant