România și alte state NATO vor să plătească bazele americane. Cum intră costul suplimentar în bugetele de apărare

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

De ce ajung statele est-europene să suporte costurile bazelor SUA, în timp ce Washingtonul își reevaluează trupele din Europa

Țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, plănuiesc să acopere costurile de întreținere ale bazelor militare americane pentru a-l descuraja pe președintele Donald Trump să retragă trupele de pe continent.

De șase luni, administrația Donald Trump derulează o evaluare a prezenței militare americane în Europa, cu termen de finalizare în decembrie. Exercițiul ar putea duce la reduceri masive de echipamente și trupe. Pentru România, presiunea este deja concretă: SUA au retras 1.000 de militari de pe teritoriul românesc, în pofida războiului ruso-ucrainean de la graniță.

Menținerea prezenței americane devine astfel un cost direct pentru bugetele naționale de apărare. În același timp, presiunea strategică rămâne ridicată pe flancul estic, unde NATO se confruntă deja cu un deficit de personal militar care îi afectează capacitatea de răspuns până în 2030.

România a intrat deja în faza de susținere politică a acestui obiectiv. Marius Lazurcă, consilier prezidențial, s-a deplasat în SUA în urmă cu trei săptămâni pentru a pleda pentru menținerea trupelor americane la bazele Mihail Kogălniceanu (Constanța), Deveselu (Olt) și Câmpia Turzii (Cluj).

Numărul militarilor americani staționați pe continent variază între 80.000 și 100.000, o treime fiind în Germania. Statele din Europa de Est găzduiesc efective mult mai reduse, de la câteva sute de militari în statele baltice la câteva mii în Polonia și România.

Subiectul a fost relatat și de ZF.ro, Profit.ro și DefenseRomania.ro. Potrivit publicației Gândul, planul statelor de pe flancul estic apare într-un moment în care administrația americană combină presiunile bugetare interne cu reevaluarea angajamentelor externe.

Datoria publică a SUA și influența asupra prezenței militare

Presiunea fiscală din SUA este una dintre explicațiile de fond. Sub administrația Trump, datoria publică americană a atins un record de 40.000 de miliarde de dolari, iar războiul cu Iranul a contribuit la creșterea prețului benzinei cu aproximativ 40%, la 4,11 dolari pe galon.

„Declarațiile vehemente ale președintelui și eforturile administrației sale de a interveni pe piețele valutare și de obligațiuni dau impresia unei anumite disperări, ceea ce nu face decât să înrăutățească situația și să împingă sentimentul pieței într-o direcție și mai nefavorabilă”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell.

„Continuăm să cheltuim peste posibilități, iar presiunile pentru noi cheltuieli sunt și mai mari din cauza războiului”, a afirmat Diane Swonk, economist-șef la KPMG US.

„Sper că ceea ce spune secretarul Bessent este adevărat. Dar există câteva întrebări importante cu privire la modul în care acest lucru ar putea funcționa”, a comentat Michael Strain, director de studii de politică economică la American Enterprise Institute.

În paralel, Washingtonul a devenit mai selectiv în sprijinul acordat. Președintele Trump a refuzat să mai furnizeze rachete Patriot Ucrainei, dar a acordat Kievului permisiunea de a construi fabrici pentru producerea acestora pe teritoriul ucrainean.

Problema rămâne însă operațională. Flancul estic al NATO are deja dificultăți în a doborî eficient dronele care intră în spațiul aerian, iar mai multe drone rusești s-au prăbușit pe teritoriul României, în județul Tulcea.

Presiunea pornește din bazele care contează deja pentru prezența americană

Pentru România, discuția se concentrează pe păstrarea infrastructurii militare americane deja utilizate: Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Dacă întreținerea acestor facilități intră în sarcina bugetului național, o parte din cheltuielile de apărare se mută din zona investițiilor în cea a costurilor recurente de operare.

Alianța a încercat recent să compenseze vulnerabilitățile de pe flancul estic. Pe 20 august, avioane de luptă suedeze JAS 39C Gripen au participat la o desfășurare aeriană NATO în regiunea baltică pentru a testa noile planuri de operații ale Alianței.

Pentru bugetele de apărare din regiune, schimbarea este clară: menținerea militarilor americani începe să concureze direct cu alte alocări, precum personalul și capabilitățile antidronă, într-un moment în care NATO are deja un deficit de personal, iar România operează sub presiunea de securitate creată de incidentele repetate cu drone rusești.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCiuma pneumonică se transmite prin tuse sau strănut. Ce simptome provoacă și cum se trateazăNews24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Sistemul de pensii private, componenta structurală a economiei româneștiDolce SportCând poate interveni VAR pentru a schimba o decizie și de ce arbitrul nu merge la monitor la fiecare fazăGetPonyCum se compară creditele pentru o mașină nouă după suma totală de rambursat, înainte de alegerea rateiBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaDe ce îi crește miopia copilului care poartă ochelari și când trebuie să revii cu el la control