Primarii Capitalei și misterul promisiunilor care nu dispar

Analiștii spun că discursurile electorale din Capitală nu s-au schimbat de peste trei decenii, în timp ce problemele orașului rămân nerezolvate.

Ce au în comun toți primarii Bucureștiului din ultimele trei decenii? Fiecare a venit cu proiecte mari pentru apă caldă, trafic sau canalizare. În realitate, la fiecare mandat, bucureștenii așteaptă schimbări care nu se văd. În contextul alegerilor locale, temele majore rămân aceleași, indiferent de cine candidează pentru Primăria Municipiului București.

Promisiuni care se repetă de la un mandat la altul

Totul a început în 1992, când Crin Halaicu și Cazimir lonescu s-au duelat în primul tur postcomunist. Halaicu promitea să repare ţevile RADET, iar lonescu vorbea despre „redarea primăriei oamenilor”. De atunci, aceleași teme revin la fiecare campanie electorală, iar lista candidaților se schimbă, însă problemele persistă.

Același scenariu, alte nume pe afișe

În 2000, Traian Băsescu a venit cu mesajul: „Gropi reparate în trei ani”. Sorin Oprescu și-a pus accentul pe experiența administrativă. Gabriela Firea, în 2016, a vorbit despre modernizarea transportului, iar Nicușor Dan a pus pe primul loc poluarea și infrastructura în 2020. Niciunul nu a reușit să iasă din tiparul promisiunilor neîndeplinite, deși fiecare a încercat să prezinte un plan pe termen lung pentru București.

„A conturat ceea ce va deveni sistemul politic românesc”, spune Cristian Pîrvulescu. Dar ce s-a întâmplat cu toate aceste promisiuni? Publicitarul Bogdan Naumovici spune clar: „Tot timpul se vorbește despre vom construi, vom face, vom repara. De 30 de ani aceleași probleme”. În contextul funcţiei de primar, presiunea publică a crescut constant.

Soluţiile rămân pe hârtie, problemele nu dispar

În 2005, Adriean Videanu vorbea despre un aeroport în sudul orașului. Marian Vanghelie promitea școli mai bune și canalizare. După două decenii, subiectele principale sunt aceleași. Bogdan Naumovici observă: „Înainte puneau mare – cheia, Convenţia Democrată, săgeata și așa mai departe. Erau cât se poate de mari siglele pentru că oamenii probabil votau politic, din simpatie politică pentru un partid sau altul. Acum toată lumea vrea să se dea de candidatul antisistem”. În ciuda promisiunilor, infrastructura și transportul public continuă să fie printre cele mai criticate domenii de către locuitorii Capitalei.

Chiar și Sorin Oprescu, primarul independent ales în 2008, a propus autostrăzi suspendate și soluţii pentru câinii maidanezi. Vasile Blaga, contracandidatul său, răspundea: „Soluţii, nu discuţii”. Niciunul nu a dus la capăt toate proiectele promise, iar administraţia locală a rămas adesea blocată între promisiuni și realitate.

Totuși, se vede o diferenţă între perioade. Dacă în anii ’90 partidele mizau pe simboluri politice, astăzi mulţi candidaţi se prezintă drept „antisistem”. Cristian Pîrvulescu spune: „Alegerile din București și-au pus amprenta puternică pe politica națională”. Calendarul alegerilor influenţează adesea și strategia de campanie a principalelor formaţiuni politice.

Așteptările bucureştenilor cresc de la an la an

Un sondaj Avangarde arată că 68% dintre locuitorii Capitalei sunt nemulțumiți de infrastructură și transport. Soluţiile propuse de candidaţi rămân, însă, doar la nivel de discurs. Bogdan Naumovici subliniază: „Bucureștiul are nevoie de oameni care să facă treabă, nu să se certe”. Viitor primar va trebui să demonstreze că poate depăși blocajele administrative și poate aduce rezultate concrete.

Remus Ștefureac adaugă: „Dacă primarul nu împinge lucrurile, nu e prezent în comunitate să discute cu cetățenii, să împingă administraţia, lucrurile vor funcționa mai greu”. Asta arată că nu e suficient să ai proiecte pe hârtie, ci e nevoie de implicare constantă. Funcţia de primar devine astfel un test de implicare și reziliență pentru oricine dorește să conducă Municipiul București.

Cristian Pîrvulescu adaugă: „În programele primarilor nu văd discuţii serioase despre marile probleme. O adevărată viziune edilitară ar trebui să asigure nu doar confortul transportului, ci și confortul vieţii în București”. Rămâne de văzut cine va reuși să pună în practică această viziune după alegerile locale din decembrie.

Cercul promisiunilor nerezolvate se închide din nou

De la Halaicu la Nicușor Dan, fiecare primar a lăsat în urmă promisiuni neîndeplinite. Acest tipar continuă și în 2024. Secretul succesului, spune Naumovici, este colaborarea: „Trebuie să colaboreze cu toate instituţiile orașului”. Colaborarea cu Consiliul General și cu primarii de sector este esenţială pentru ca proiectele să devină realitate.

Istoria arată că mulţi nu au reușit să facă acest lucru. Băsescu a avut conflicte cu Consiliul General, Firea s-a confruntat cu Nicușor Dan, iar Oprescu nu și-a dus mandatul la capăt. Funcţia de primar general al Capitalei pare să fie mai mult decât o rampă politică, este un adevărat test de rezistenţă și compromis.

Ultimul cuvânt îl au cetățenii. Cu 70% dintre bucureșteni nemulţumiţi și doar 30% mulţumiţi de oraș, presiunea pe viitorul primar este uriașă. Rămâne de văzut dacă următorul edil va reuși să rupă acest cerc al promisiunilor sau dacă, peste câţiva ani, vom vorbi din nou despre aceleași probleme nerezolvate în contextul alegerilor locale viitoare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Trump spune că nu planifică alte atacuri în Iran până după scrutinul american de la jumătatea mandatuluiDolce SportMihăiță Lungu ar fi prins de gât un copil de la Standard Vaslui pentru o eroare de jocGetPonyTransportatorii au amânat curse după un nou blocaj TollRO. CNAIR anunță că nu dă amenzi pe durata defecțiuniiBravonetDominique Simionescu a ales echipa lui Tudor Chirilă după ce trei antrenori s-au întors la „Vocea României”LylaDiagnosticele greșite de ADHD și autism pot afecta copiii, avertizează o analiză britanicăRevista IoanaVaxigrip lipsește din farmacii. Ce poți face dacă ai acest vaccin pe rețetă