Comisia Europeană susține Bulgaria și România în drumul lor spre Schengen, dar obstacolele rămân
Evaluare pozitivă, dar viewpoint limitate
Bulgaria și România au primit sprijinul Comisiei Europene pentru aderarea la Spațiul Schengen, însă șansele ca acest lucru să se materializeze sunt reduse. Deși raportul tehnic al CE este favorabil, există o tendință de a separa cele două țări în cadrul votului.
Există riscul ca doar România să fie acceptată în zona de liberă circulație din Europa, ceea ce ar reprezenta o umilință semnificativă pentru Bulgaria.
Apelul Comisiei Europene
Pe 16 noiembrie 2023, Comisia Europeană a solicitat statelor membre să recunoască progresele realizate de Bulgaria și România în îndeplinirea criteriilor Schengen. Aceasta urmează unei evaluări tehnice pozitive efectuate recent. Totuși, situația actuală nu favorizează Sofia și București.
În timp ce Croația beneficiază de sprijin general din partea tuturor statelor membre pentru aderare, Olanda s-a declarat împotrivă față de admiterea Bulgariei și României. Recent, Suedia a început să exprime poziții similare. În prezent se desfășoară negocieri intense cu autoritățile olandeze pentru a aborda preocupările acestora.
Presiunea asupra Bulgariei înaintea votului
Guvernul bulgar se confruntă cu un termen limitat pe măsură ce votul este programat pentru 8 decembrie 2023. Surse din presa bulgară sugerează că Olanda va solicita separarea celor două țări la vot, ceea ce ar putea duce la refuzarea Bulgariei.
Decizia finală nu depinde exclusiv de Haga; presiunea politică internațională asupra Olandei este considerabil mare datorită poziției adoptate recent de CE.
Sprijin oficial din partea UE
Comisarul european Ylva Johansson a subliniat importanța primirii Bulgariei și României în Spațiul Schengen. Ea a menționat că ambele țări au demonstrat capacitatea necesară prin respectarea criteriilor stabilite privind gestionarea frontierelor externe și cooperarea internațională.
Johansson a evidențiat dotările adecvate ale celor două state pentru gestionarea securității frontierei externe: personal calificat și infrastructură modernizată care le permite să facă față amenințărilor potențiale.
Provocările persistente
Cu toate acestea, unele state membre rămân sceptice cu privire la integrarea acestor țări. Slovenia intenționează să impună controale suplimentare la frontierę dacă Croația va adera la Schengen. În plus, recente declarații ale parlamentarilor suedezi subliniazǎ probleme legate de criminalitate organizată şi corupţie asociate cu Bulgaria şi România.
Johansson recunoaște provocările legate de crima organizată care afectează întreaga Uniune Europeanǎ şi insistǎ asupra necesităţii consolidării legislației europene privind controlul frontierelor interne.
Poziția Olandei: clarificări necesare
Olanda continuǎ sǎ-şi menţină poziţia fermã faţă de extinderea Spaţiului Schengen pânã când vor fi îndeplinite toate cerinţele relevante referitoare la statul de drept şi aplicarea legislaţiei europene specifice. Guvernul olandez colaboreazǎ strâns cu CE pentru evaluarea eforturilor diplomatice ale României şi Bulgariei înaintea deciziilor finale care urmeazǎ sã fie luate pe 8 decembrie.
Rol crucial al Franței
Progresele actuale sunt influenţate semnificativ atât de preşedinţia franceză cât şi cea cehǎ care doresc finalizarea acestei chestiuni pânã la sfârşitul anului curent. Franţa poate juca un rol esenţial în facilitarea dialogului dintre statele implicate datoritӑ experienţei sale anterioare ca mediator regional.
Ambasada Franţei din Sofia laudӑ eforturile depuse până acum da către autoritӑţiile bulgare si incurajeaza continuarea acestora in vederea indeplinirii criteriilor necesare aderării.În concluzie,viitorul integrării Bulgari si Romaniei in Spatioul Schengen ramane incert iar rezultatul votului programat pe 8 decembrie va avea un impact semnificativ asupra relațiilor lor internaționale si statutului in cadrul Uniunii Europene.
