UE adoptă politica strictă de migrație a Danemarcei pentru toată Europa

Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene au aprobat luni, 8 decembrie, la Bruxelles o reformă majoră a sistemului de migrație. Pachetul include centre de deportare în afara UE, liste comune de țări sigure și deportări accelerate. Danemarca, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a promovat acest model de ani de zile.

Danemarca își vede modelul transformat în standard european

Rasmus Stoklund, ministrul danez al Migrației, a declarat că acordul reprezintă „rezultatul anilor de muncă” ai Danemarcei. „Vom putea respinge persoanele care nu au motiv pentru azil în Europa, apoi va fi posibil să creăm mecanisme și proceduri care ne permit să le returnăm mai repede”, a explicat ministrul. „Nu ar trebui ca traficanții de persoane să controleze accesul în Europa.”

Danemarca, condusă de social-democrați, a fost cândva marginalizată pentru politicile sale stricte pe migrație. Acum, poziția sa a câștigat tracțiune pe măsură ce presiunea crește în întregul bloc pentru a restabili controlul asupra sistemelor de migrație. Suedia, istoric mai liberală pe imigrație, se aliniază acum modelului danez.

Ce prevede noul pachet de migrație

Miniștrii au agreat mai multe măsuri semnificative care vor schimba fundamental modul în care UE gestionează fluxurile de migranți:

• Extinderea conceptului de „țară terță sigură”, care permite statelor membre să încheie acorduri cu țări din afara UE pentru procesarea cererilor de azil
• Prima listă comună UE de „țări de origine sigure”, incluzând toate țările candidate la aderare, plus Bangladesh, Colombia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia
• Un cadru legal pentru „hub-uri de returnare”, centre de detenție în afara UE unde migranții respinși așteaptă deportarea
• Obligații clare pentru migranții cu ordine de returnare, inclusiv sancțiuni penale pentru cei care refuză să coopereze

Fond de solidaritate de 430 de milioane de euro

Miniștrii au aprobat și crearea unui „fond de solidaritate” pentru a împărți costurile găzduirii refugiaților între statele membre. Fondul va colecta 430 de milioane de euro (aproximativ 489 de milioane de dolari). Banii vor fi distribuiți țărilor care se confruntă cu cea mai mare presiune migratorie, printre care Cipru, Grecia, Italia și Spania.

Ținta de referință include 21.000 de relocări din statele mediteraneene sau contribuții financiare alternative. Ungaria și Polonia au respins constant orice cerință de a găzdui migranți sau de a contribui financiar.

Comisarul european cere accelerarea reformelor

Magnus Brunner, comisarul UE pentru Migrație, a subliniat urgența implementării. „Trebuie să accelerăm. Este important să le redăm oamenilor sentimentul că avem control asupra a ceea ce se întâmplă”, a declarat Brunner. „Este totul despre a pune ordine în casa noastră europeană.”

Intrările neregulate în Europa au scăzut cu aproximativ 20% în 2025 față de anul precedent. Totuși, presiunea politică pentru acțiune nu s-a diminuat. Partidele de extremă dreapta au obținut câștiguri electorale în mai multe țări UE, iar guvernele se grăbesc să adopte o poziție mai dură.

Diferența față de acordul Italia-Albania

Hub-urile de returnare propuse diferă de acordul existent dintre Italia și Albania pentru procesarea offshore a migranților salvați pe mare. UE nu ar înființa sau gestiona aceste centre, ci ar crea cadrul legal pentru ca statele să negocieze cu țări non-UE dispuse să primească solicitanți de azil respinși.

Acordul Italia-Albania a fost lăudat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca o soluție „neconvențională” pentru gestionarea migrației neregulate. Totuși, instanțele italiene l-au blocat în mod repetat.

Austria și Danemarca vor căuta probabil parteneri pentru a găzdui astfel de centre costisitoare și ambigue din punct de vedere juridic. Olanda a semnat deja în septembrie un acord cu Uganda pentru găzduirea refugiaților.

Organizațiile pentru drepturile omului critică dur noile măsuri

Grupurile pentru drepturile omului au reacționat cu critici puternice. Olivia Sundberg Diez, avocata Amnesty International pentru UE pe migrație și azil, a comparat planurile UE cu abordarea strictă a administrației Trump. Ea a îndemnat europarlamentarii să oprească măsurile care „vor provoca daune profunde migranților și comunităților care îi primesc”.

„În loc să investească în siguranță, protecție și incluziune, UE alege politici care vor împinge mai mulți oameni în pericol și în limb juridic”, a declarat Silvia Carta, responsabilă pentru advocacy la Platforma pentru Cooperare Internațională pentru Migranții Nedocumentați (PICUM), cu sediul la Bruxelles.

Eurodeputata verde franceză Mélissa Camara a mers și mai departe. Ea a descris reforma ca „o renunțare la valorile noastre fundamentale și la drepturile omului”.

Următorii pași pentru adoptarea reformei

Consiliul European va negocia acum cu cei 720 de parlamentari europeni. Parlamentul European poate aproba, modifica sau respinge schimbările în politica de migrație. Parlamentul nu și-a stabilit încă poziția finală, dar proiectele recente păstrează aceleași elemente.

Partidele de dreapta și de extremă dreapta susțin în mare parte reformele. Măsurile fac parte din implementarea Noului Pact privind Migrația și Azilul, agreat politic în 2023 și care va intra în vigoare din iunie 2026. Pactul urmărește armonizarea procedurilor în statele membre și accelerarea procesării cererilor de azil.

Context istoric al crizei migrației în UE

De la afluxul masiv de peste un milion de migranți în 2015, majoritatea fugind din războiul din Siria și Irak, opinia publică europeană s-a schimbat. Dezbaterea aprinsă între statele membre a alimentat ascensiunea partidelor de extremă dreapta interesate de limitarea imigrației.

Politicile de migrație ale UE s-au înăsprit treptat. Numărul solicitanților de azil a scăzut de la nivelurile record. Totuși, președintele american Donald Trump a criticat recent politicile de migrație ale UE, descriind aliații europeni ca „slabi” în cadrul unei noi strategii de securitate națională.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24TikTok este vizată de o anchetă europeană privind alegerile din România, relatează B1 TVDolce SportVinicius Jr. a fost eliminat pentru că l-a tras de păr pe Saliba în faza golului anulat cu VillarrealGetPonyCe probleme ale farurilor pot duce la respingerea la ITP și ce presupune inspecția de la aproximativ 180 de leiBravonetMegan Fox și-a lansat pagina pe platforma pe care o deține. Site-ul a căzut în câteva oreLylaCum te pregătești pentru operație și ce suplimente trebuie să declari pentru siguranța anestezieiRevista IoanaCe bagaj poți lua în avion în 2026 fără plată separată și când ai nevoie de un tarif care include trolerul