HIV în România între provocări și speranțe la o dezbatere care poate schimba totul

Federaţia UNOPA și partenerii au organizat o dezbatere publică alături de specialiști din sănătate și reprezentanţi politici, pentru a discuta dificultățile legate de HIV/SIDA. Peste 40 de instituții au semnat un manifest cu 10 măsuri considerate esenţiale.

Peste 80% dintre persoanele cu HIV din România spun că se confruntă cu discriminare, potrivit unui studiu prezentat la evenimentul organizat de Ziua Mondială SIDA, pe 1 decembrie. Reprezentanţi ai organizaţiilor, medici și politicieni au semnat un manifest prin care cer măsuri concrete pentru combaterea infecției cu HIV și pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice.

Ce spun semnatarii manifestului și ce își doresc cu adevărat

Panoul „Manifestul HIV de la București” a reunit peste 80 de semnături de la persoane implicate direct în lupta cu virusul. Printre principalele cerinţe se află accesul facil la testare, introducerea educației sexuale în școli și asigurarea fondurilor necesare pentru tratamente, inclusiv tratament HIV în România.

Datele oficiale arată că la 30 septembrie 2025, în România erau 19.108 persoane diagnosticate cu HIV. În ultimul an au fost identificate 406 cazuri noi, ceea ce menţine ţara printre statele europene cu incidență ridicată. Transmiterea prin contact sexual neprotejat rămâne principala cale, cu 54,95% dintre cazuri la persoane heterosexuale și 33,66% la bărbaţii care au relaţii cu alţi bărbaţi, confirmând necesitatea unor campanii de informare și prevenire.

Un aspect important: 84% dintre pacienţi au încărcătură virală nedetectabilă datorită tratamentului antiretroviral modern. Totuși, mulţi evită să vorbească despre boală din cauza stigmatizării și discriminării prezente în societate, ceea ce afectează accesul la servicii medicale de calitate.

Adevăruri mai puţin știute din comunitate ies la iveală

Chestionarul realizat în noiembrie 2025 de UNOPA și Institutul Francisc |. Rainer a evidenţiat mai multe contradicții. Aproape 80% dintre respondenţi consideră HIV o boală cronică ce poate fi ţinută sub control, dar tot atâţia spun că discriminarea în comunități este încă prezentă, ceea ce subliniază importanța implicării societăţii civile.

Când vine vorba de tratament, 67% dintre cei chestionațţi preferă să ridice medicamentele direct din spitale, nu din farmacii, reflectând specificul serviciilor din spitalele de boli infecțioase. Peste 90% ar vrea să primească tratamentul pentru cel puţin trei luni, ca să nu fie nevoiţi să se deplaseze des, aspect legat de eficientizarea accesului la tratament.

Deși 80% dintre respondenţi se declară mulţumiţi de serviciile din spitalele de boli infecțioase, 78% spun că au simţit discriminare în alte secţii medicale. Pentru mulţi, stigmatul rămâne o povară greu de dus, iar sănătatea publică are de suferit din cauza prejudecăților persistente.

Discuţii aprinse și promisiuni care pot schimba totul

Senator Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel: „România are tot ce trebuie la îndemână astfel încât să pună capăt acestei pandemii care a mai rămas, cea de HIV (…) Mi-aș dori ca și la nivelul UE să se ia măsuri cât mai clare pentru trecerea la testare pe scară largă pentru HIV și hepatită. Cred că România are posibilitatea să demonstreze lumii întregi că, dacă are o politică coerentă și convergentă în acest domeniu, se pot limita foarte multe dintre problemele legate de infecția cu HIV și, de ce nu, chiar oprirea transmiterii acestui virus.”

Prof. Dr. Alexandru Rafila: „Viaţa pacienţilor depinde de investigații și de tratament. Discutăm despre două mari epidemii globale care au fost în zona bolilor cu transmitere sexuală: acum 500 de ani, sifilisul, ulterior a fost pandemia HIV și toată lumea a discutat despre prevenție. Cea mai bună cale spre prevenţie este asigurarea tratamentului, în primul rând, pentru pacienți (…) dacă pacienţii cu HIV nu au tratament la timp, riscurile legate de transmiterea bolii cresc.”

Prof. Dr. Alexandru Rafila: „Nu am mai sesizat situaţii în care discriminarea este prezentă și avem o datorie, noi, corpul medical, să asigurăm servicii medicale identice oamenilor, indiferent de patologiile lor preexistente.”

Finanţarea și accesul la tratament, între cifre și realitate

As. Univ. Dr. Adrian Marinescu: „România este un exemplu bun pentru multe ţări din Europa, poate cu pretenţii mai mari decât noi. (…) faptul că reușim o finanțare de 100 de milioane de euro doar pentru tratament și că în fiecare an suma crește cu 10%, eu cred că sunt niște pași importanți.”

As. Univ. Dr. Adrian Marinescu: „Aproximativ 90% dintre românii care sunt infectați cu HIV primesc tratament de ultimă generație, care constă într-o singură pastilă, iar cei mai mulţi dintre pacienţi au monitorizările făcute corect, situațiile în care aceștia nu sunt monitorizaţi conform protocoalelor fiind rare (…). Cred că realitatea este că avem aproximativ 900, poate o mie de pacienţi nou diagnosticaţi. Din păcate, testarea nu este acolo unde ne-am dori și nu ţine doar de autorităţi, ţine de fiecare medic în parte, care poate uneori nu face testarea așa cum ne-am dori; legat de decese, ele sunt mai puţine, pentru că raportarea nu e pe măsură.”

Pași care pot schimba direcţia luptei cu HIV

lulian Petre: „E nevoie de mobilizare la nivel naţional, în direcţia prevenirii noilor cazuri de infecție HIV. Putem face asta în mai multe moduri: intervenim cu profilaxie pre-expunere în rândul celor aflaţi la mare risc de infectare, asigurăm totodată acces la profilaxie post-expunere pentru cei care au avut un contact cu risc de infectare HIV. Totodată trebuie să testăm extins pentru HIV, astfel încât să diagnosticăm timpuriu și să-i tratăm pe cei infectați cât mai repede și astfel să prevenim noi cazuri. Tot în sfera prevenirii intră și asigurarea unui tratament continuu și de calitate pentru cei care trăiesc cu HIV, știut fiind faptul că așa virusul ajunge nedetectabil în sângele lor și nu-l mai pot transmite pe cale sexuală. România trebuie să prioritizeze finanțarea intervențiilor în lupta cu HIV, pentru că HIV nu a dispărut, iar dacă ne facem că nu maieo problemă, ne va arăta în anii viitori că este o problemă și că dacă nu am intervenit în prevenirea lui, ţara va cheltui mult mai mult pe tratament.”

Manifestul semnat la dezbatere urmează să fie prezentat Guvernului. Specialiștii avertizează că numărul cazurilor ar putea crește dacă nu se iau măsuri preventive, dar rezultatele bune ale tratamentelor dau speranţă că infecția cu HIV poate fi ţinută sub control. În acest context, prevenirea transmiterii și accesul la terapie antiretrovirală rămân priorităţi pentru sistemul de sănătate din România.

Cu 406 cazuri noi în 2025, România rămâne printre ţările europene cu incidenţă ridicată. Decizia pentru următorii pași aparţine autorităţilor, care trebuie să transforme aceste discuții în acțiuni reale, pentru a asigura prevenire, diagnostic și tratament eficient tuturor persoanelor afectate.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonySubaru prezintă pe 27 septembrie ediții limitate WRX și BRZ. Teaserul arată un WRX tS cu aripă mareBravonetHoroscop 23 septembrie 2026. Pești și Berbec schimbă ritmul în relațiiLylaHoroscop 23 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, schimbări limpezi în relațiiRevista IoanaCum alegi ochelarii pentru lucrul la calculator fără să ignori semnele care cer un consultNews24Euro depășește 5,27 lei pe piața interbancară, peste recordul cursului BNR din 6 mai 2026Dolce SportTara Moore pierde acțiunea de 20 de milioane de dolari împotriva WTA și rămâne suspendată până în 2027