– Mecanismul brevetat de Universitatea „Spiru Haret“: deschizi programe de studiu la distanţă şi la frecvenţă redusă în cadrul specializărilor pentru care ai dreptul să organizezi doar cursuri la zi. Rezultatul: creşti cifra de şcolarizare de la 41.000 la 302.000 de studenţi
– Pentru a înţelege mai bine cât reprezintă supradimensionarea Universităţii „Spiru Haret” este suficient să punem în oglindă cifra sa de şcolarizare de 302.000 de studenţi cu cea a Harvardului sau a Oxfordului, două dintre cele mai puternice universităţi din lume, ce şcolarizează fiecare câte 20.000 de studenţi
.
Scandalul declanşat de blocarea diplomelor pentru absolvenţii Universităţii „Spiru Haret“ (USH) şi scoaterea instituţiei în afara cadrului legal de către Ministerul Educaţiei (MECI) ia amploare.
Conform Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) – organismul însărcinat cu evaluarea şi acreditarea programelor de studii -, doar 14.000 dintre cele 56.000 de diplome pe care conducerea Universităţii „Spiru Haret“ le-a solicitat, în acest an, ministerului vor putea fi eliberate absolvenţilor, restul neavând acoperire legală.
Cum a ajuns însă USH, cu cei 302.000 de studenţi pe care îi şcolarizează, cea mai mare universitate din lume? Simplu:
– prin deschiderea programelor de învăţământ la distanţă şi frecvenţă redusă la aproape toate specializările pentru care avea autorizare sau acreditare la zi, fără să mai depună dosare de evaluare.
Citeste si:
Astfel s-a ajuns la situaţia în care 41 din cele 47 de programe ID şi 29 din cele 47 de programe la frecvenţă redusă pe care USH le oferă să fie deschise fără niciun fel de aviz.
Or, tocmai prin respectivele programe Universitatea „Spiru Haret“ a atras 87% dintre studenţii pe care i-a înmatriculat, la zi având doar 41.714 de cursanţi.
În atare condiţii, numărul cadrelor didactice nu avea practic cum să ţină pasul cu explozia cifrei de şcolarizare, universitatea încălcând încă o dată cadrul legal.
În timp ce normele naţionale şi cele europene prevăd obligativitatea unui raport de maximum 30 de studenţi per cadru didactic, în cazul USH, acest raport este de 4,5 ori mai mare.
Conducerea USH nu s-a mulţumit însă doar cu centrele deschise practic în toată ţara şi a înfiinţat alte 8 departamente în străinătate la New York, Madrid, Toronto, Roma, Paris, Berlin, Viena şi Chişinău. Evident, fără a primi vreun acord legal.
În aceste condiţii, spun reprezentanţii ARACIS, universitatea nu ar mai avea dreptul să facă înmatriculări, cu atât mai mult cu cât a refuzat să se supună evaluării instituţionale ce trebuie făcută o dată la cinci ani:
„În mod normal nu au voie să dea admitere. O fac pe riscul lor. Legea spune foarte clar că trebuie să fie evaluaţi instituţional după cinci ani. Apoi, trebuie să-şi autorizeze toate programele de studiu, aşa cum scrie în Legea Calităţii.
Ei au băgat ID peste tot fără să depună dosare doar pentru că aveau acordul pentru programele la zi. E ca şi cum primeşti autorizare să-ţi faci o casă în Braşov şi pe baza acelui document mai faci una în Iaşi şi încă una în Constanţa“, a declarat, pentru Gândul, Ioan Curtu, preşedintele ARACIS.
Sursa: Gândul
