Tradiții și Legende de Sântilie: Zeul Focului și al Soarelui

Sântilie, o figură centrală în mitologia românească, este venerat ca zeu solar și protector împotriva răului. Această sărbătoare populară, care se desfășoară pe 20 iulie, este marcată de obiceiuri variate și târguri tradiționale în întreaga țară.

Context Religios și Mitologic

În tradiția ortodoxă, Sfântul Ilie este considerat un apărător al credinței care pedepsește răul prin fulgere. Se crede că el are puterea de a trăsni diavolii oriunde s-ar ascunde aceștia. De asemenea, Sfântul Ilie colaborează cu Sfânta Duminică pentru a observa faptele rele ale oamenilor.

În preajma acestei sărbători au loc „Sântilii”, târguri populare ce se organizează la poalele munților sau pe culmi montane. Cele mai renumite dintre acestea sunt cele din Valea Sebeșului și Mărginimea Sibiului.

Sântilie: O Figurine Multifacetată

Sântilie apare în folclor ca un soldat vânător, agricultor sau negustor de vite. În calendarul popular, Panteliile (cele două date din luna iulie) sunt considerate surorile lui Sfânt ilie și simbolizează fenomene meteorologice devastatoare care afectează recoltele.

Vremea de Sântilie

Pentru mulți ani consecutivi, ziua de 20 iulie a fost asociată cu temperaturi extrem de ridicate în România. De exemplu, recordurile arată valori maxime ce au depășit 39°C în anii 2007 și 2012. Totodată, anul 1996 a adus cea mai rece noapte din această zi cu o minimă de +11°C la Drobeta Turnu Severin.

Nedeile: Târguri Tradiționale

Nedeia reprezenta odinioară un târg dedicat vânzării animalelor dar astăzi s-a transformat într-o serbare câmpenească populară ce reunește comunitățile locale pentru celebrarea recoltei verii. Aceste evenimente includ ceremonii dedicate Soarelui și Focului iar unele dintre ele datează încă din anul 1373.

Cultivarea Credințelor Populare

Tradițiile legate de Sântilie subliniază importanța respectării zilei ca fiind una periculoasă pentru recolte datorită influenței sale divine asupra vremii. Obiceiul Hora Sântiliei era practicat ca ritual prenupțial unde fetele erau introduse în horă pentru a fi pețite.

Ceremonii Agricole si Medicinale

Pentru romani, ziua lui Ilie era importanta nu doar religios ci si agricol; plantele medicinale erau culese iar busuiocul era dus la biserică pentru a fi sfințit înainte de utilizarea sa terapeutică acasă.

Merele lui Ilie

Merele sunt considerate fructele specifice ale acestei zile; ele sunt duse la biserică pentru binecuvântare cu credința că astfel vor deveni „mere aurite” după moartea celor care le consumau fără respectarea tradiției până la această dată importanta in calendar apicol.

Concluzionând, sărbătoarea lui Sântiliei îmbină elemente religioase profunde cu obiceiuri populare strâns legate atât de agricultură cât şi viaţa cotidianǎ a comunităților rurale românești.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
obiceiuri sarbatoare Sfantul Ilie traditii vânător de draci zeu al trăsnetului