Transformarea satului românesc: Sâncel, între tradiție și modernitate
O privire asupra evoluției comunității din Transilvania
Satul românesc, inclusiv cel din Transilvania, a suferit schimbări profunde în ultimele decenii. Tinerii de astăzi nu mai au legături cu stilul de viață rural pe care bunicii și părinții lor îl considerau firesc. Aceștia sunt acum mai familiarizați cu tehnologia modernă decât cu tradițiile locale.
Sâncel: o localitate cu istorie
Sâncel, situat pe malul Târnavei Mici lângă Blaj, este una dintre cele mai vechi așezări din județul Alba, având atestare documentară încă din 1252. Nicolae Iorga a vizitat acest sat în trecut și l-a descris ca fiind un loc plin de viață rurală autentică. În acele vremuri, strugurii erau culeși manual iar comunitatea se aduna pentru diverse activități agricole.
Schimbările vizibile ale vieții rurale
Astăzi, imaginea satului s-a schimbat radical. Drumurile nu mai sunt acoperite de noroi iar tineretul nu mai participă la dansurile tradiționale în buți sau nu poartă costume populare precum catrințele și iile. Moda contemporană a pătruns adânc în viața cotidiană a locuitorilor.
Expoziția etnografică: o fereastră către trecut
În ciuda transformării rapide a societății rurale, Sâncel găzduiește o expoziție etnografică remarcabilă deschisă în 2007 printr-un proiect inițiat de Consiliul Județean Alba. Aceasta este considerată cea mai completă expoziție etnografică din județ și include obiecte ce reflecta viața cotidianelor sătenilor din secolul XX.
Custodele Teodor Costea subliniazǎ importanța acestei colecții care reunește artefacte istorice ce riscă să fie distruse dacă nu ar fi fost salvate prin donațiile localnicilor.
O călătorie în timp
Expoziția este amenajată într-o clǎdire care anterior găzduia sediul Cooperativei Agricole de Producție (CAP) până în 1989. Vizitatorii pot explora modul cum trudeau familiile numeroase într-o singură camerǎ şi cum interacţionau între ele într-un mod poate mai profund decât generaţiile actuale.
Teodor Costea menţionează că spaţiul generos al expoziţiei permite structurarea acesteia pe module distincte dedicate diverselor aspecte ale vieţii rurale – de la muncile câmpului până la obiceiurile zilnice ale comunităților locale.
Această inițiativǎ oferǎ o oportunitate rarǎ pentru cei interesaţi să descopere istoria şi cultura unei lumi care dispare treptat sub influenţa modernizării rapide.
Moștenirea Gospodăriei Tradiționale din Sâncel: O Expoziție a Obiectelor de Folos
Un Tezaur de Unelte și Tradiții
În inima satului Sâncel, o expoziție dedicată gospodăriei tradiționale aduce în prim-plan un bogat patrimoniu cultural. Vizitatorii pot descoperi o varietate de unelte agricole, inclusiv pluguri, grape și semănători pentru porumb, alături de instrumente de fierărie și tâmplărie precum fierăstraie manuale.
Moara Istorică pentru Ulei
Unul dintre cele mai remarcabile exponate este o moară din lemn de păr combinat cu fontă, destinată zdrobirii semințelor pentru obținerea uleiului comestibil. Construită în Viena de firma ‘Hofherr Schrantz’, aceasta a fost utilizată între 1850 și 1931 de către familia unui donator local stabilit la Blaj. Custodele expoziției povestește cum străbunica acestuia a primit moara ca ajutor în întreținerea familiei.
Procesul Tradițional al Obținerii Uleiului
Teodor Costea explică modul în care funcționa moara: „Semințele prăjite erau presate într-o bucată de pănură folosind un teasc.” Trei oameni colaborau la procesul laborios prin care gospodarii primeau doi litri de ulei și resturile presate (turtoi) ca recompensă. Veniturile generate au permis familiei să deschidă o măcelarie și să asigure educația copiilor.
Obiecte Cotidiene cu Valoare Istorică
Printre alte exponate se numără un fidileș — recipient folosit pentru transportul apei — care oferea avantajul păstrării acesteia reci pe parcursul zilei. De asemenea, se aflăm față în față cu o căldare veche pentru rachiu, datând din urmă cu peste 100 de ani.
Sâncelenii erau cunoscuți ca crescători importanți de vaci și oi; astfel, expoziția include obiecte esenţiale pentru prelucrarea laptelui precum crinta pentru zer sau ciubărul destinat laptelui. Locuitorii satului aveau obiceiul să comunice despre livrările lor lactate prin expresia „L-ai golit?”, urmat apoi răspunsul „L-am golit”.
Meșteșugurile Locale: Împletirea Tradiției cu Inovația
Femeile din Sâncel au excelat în țesut; expoziția prezintă războiul tradițional împreună cu toate accesoriile necesare pregării firului de cânepă. De asemenea, este expus un dispozitiv numit mieliță utilizat încă din 1960 pentru extragerea fibrei din cânepã.
Custodele subliniazã că războiul expus provine dintr-o gospodãrie localã şi conține chiar şi un covor neterminat ce ilustrează meșteșugurile locale variate – lepedee (cearceafuri), fețe de pernǎ sau ii confecţionate din materiale tradiţionale precum cânepa sau bumbacul.
Această colecție valoroasă nu doar că păstrează vie memoria comunităților locale dar oferǎ vizitatorilor ocazia să aprecieze istoria bogată a meșteșugurilor tradiționale românești.
Expoziție Etnografică la Sâncel: O Privire Asupra Tradițiilor Populare
Costumele Tradiționale: Oferte pentru Fiecare Sezon
În cadrul expoziției etnografice din Sâncel, vizitatorii pot admira o varietate de costume populare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, adaptate sezonului cald și celui rece. Vara, femeile purtau rochii lungi din bumbac și catrințe, completate cu năframe decorate cu ciucuri. În sezonul rece, costumul feminin includea o jachetă și un pieptar (chieptărel), iar încălțămintea era reprezentată de cizme.
Bărbații erau îmbrăcați în cioareci strâmți din lână albă de oaie și cămăși confecționate din pânză de cânepă sau in. Aceștia se încingeau cu brâuri tradiționale: bătrânii optând pentru șerparuri din piele, iar tinerii purtând cingători tricolore. Pe timpul toamnei, se adaugau pieptare ornamentale cusute manual care purtau numele proprietarului și anul confecționării.
Reconstituirea unei Bucătării Tradiționale
Expoziția include o reconstituire a unei bucătării tradiționale cunoscută sub denumirea de “tindă”. Acest spațiu era esențial într-o casă țărănească formată adesea din doar două camere. Aici se găseau blidarul – dulapul destinat vaselor – precum și un loc special amenajat pentru gătit.
Teodor Costea explică importanța tindelor ca locuri unde mâncarea era preparată zilnic. Tinda era decorată cu blide colorate și dantele la feronerie.
Mobilierul Tradițional: Patul ‘Babau’
În odaia principală a expoziției este expus un pat vechi numit ‘babau’, acoperit cu perne decorative care servea drept loc de primire a oaspeților. Acesta este diferit față de paturile obișnuite prin modul său distinctiv de amenajare care asigura intimitatea necesară într-un spațiu comun.
De asemenea, alături se află un pătuț destinat copiilor mici.
Zestrea Miresei: Un Element Cultural Precios
Un alt element important al expoziției este lada de zestre aparținând mamei lui Teodor Costea. Aceasta conține diverse articole tradiționaliste precum covoare, perne și ii (costume populare). Lada simboliza zestrea miresei ce urma să fie transportată la casa mirelui în ziua nunții.
Fotografii Vechi: O Piesã De Rezistență Culturalã
Expoziția mai include o selecție variată de fotografii vechi ce ilustrează frumusețea portului popular românesc şi obiceiurile locale legate de nuntile tradiţionale şi viaţa satului.
Importanța Expoziției Etnografice
Această expoziție etnografică nu doar că păstrează vie memoria cultural-istorică a comunităților locale dar oferã generațiilor viitoare ocazia să descopere rădacinile lor culturale. Vizitele sunt frecvente atât printre localnici cât şi printre studenţi sau turişti internaţionali interesaţi să afle mai multe despre tradițiile românești.
Teodor Costea subliniazã importanța educativã a acestei iniţiative afirmând că tineretul trebuie să conștientizeze originile lor culturale pentru a aprecia evoluția societăților contemporane.
Evadare în Timp la Expoziția Etnografică din Satul de pe Tîrnava Mică
O experiență culturală dedicată tradițiilor rurale
Locuitorii din mediul rural, dar și vizitatorii dornici să descopere obiceiurile și tradițiile satului românesc sunt invitați să participe la un eveniment special organizat la Expoziția Etnografică din satul de pe Tîrnava Mică. Această manifestare culturală, intitulată „Evadare în timp”, promite o călătorie fascinantă prin istoria și viața cotidiană a comunităților rurale.
Activități interactive și expoziții tematice
Evenimentul va include o serie de activități interactive menite să aducă în prim-plan meșteșugurile tradiționale, gastronomia locală și obiceiurile specifice zonei. Vizitatorii vor avea ocazia să participe la ateliere practice, unde pot învăța tehnici vechi de artizanat sau pot degusta preparate autentice.
Promovarea patrimoniului cultural
Expoziția își propune nu doar să conserve patrimoniul cultural al zonei, ci și să-l promoveze într-un mod accesibil tuturor celor interesați. Prin intermediul acestui eveniment, organizatorii doresc să sublinieze importanța păstrării tradițiilor locale într-o lume tot mai globalizată.
Participarea este deschisă tuturor celor care doresc să se reconecteze cu rădăcinile lor culturale sau pur și simplu să exploreze bogata moștenire etnografică a României.
