Apicultorii au solicitat, în 2010, de aproape două ori mai multe fonduri decât sumele disponibile

Apicultorii români au solicitat, anul acesta, de aproape două ori mai multe fonduri europene şi naţionale decât sumele disponibile, respectiv 24 de milioane de lei, în condiţiile în care sectorul dispune pentru perioada 2009-2010 de numai 13,371 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional Apicol (PNA).

Potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), apicultorii au depus 89 de cereri de plată, până la termenul limită de 16 august 2010, în valoare totală de 24,406 milioane lei (aproximativ 5,756 milioane euro la cursul BNR din 25 august), pentru achiziţionarea medicamentelor necesare combaterii unor boli şi pentru refacerea şeptelului apicol.

Acţiunile pentru care se acordă sprijin financiar prevăzute în PNA sunt pentru combaterea varoozei şi cumpărarea de mătci provenite din ferme de elită şi de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri şi familii de albine.

Potrivit APIA, pentru perioada 2009 – 2010, pachetul financiar destinat celor două acţiuni este de 1,966 milioane de euro din fonduri europene şi de 6,652 milioane de lei de la bugetul naţional.

Deşi apicultorii au avut un an greu din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, au reuşit să se mobilizeze şi să depună proiecte pentru atragerea fondurilor europene şi naţionale, fiind primul an în care ar putea să atragă în totalitate fondurile disponibile.

„Apicultorii s-au mobilizat în 2010 şi au depus 89 de proiecte pentru recuperarea banilor cheltuiţi pe cele două măsuri finanţate prin Programul Naţional Apicol, valoarea totală a acestora fiind mai mare cu 83 la sută decât fondurile alocate. Dacă în 2008, când a demarat programul, am reuşit să atragem doar 17 la sută din fonduri, în 2009 aproape 60 la sută, cred că, în sfârşit, în 2010 vom reuşi să atragem întreaga sumă”, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea.

Potrivit acestuia, cele mai multe fonduri au fost solicitate, în acest an, pentru refacerea şeptelului apicol, peste 70 la sută, dar şi pentru combaterea varoozei. Varooza este o boală transmisibilă cu efecte semnificative asupra comerţului internaţional cu miere şi produse apicole, achiziţionarea de medicamente pentru combaterea acestei boli fiind o măsură sprijinită financiar la nivel european.

„E un lucru bun că apicultorii au înţeles că îşi pot recupera nişte bani pe care i-au investit în sector, mai ales că producţia de miere din acest an va fi mult diminuată faţă de anul trecut din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. A fost un an greoi, cu multe cheltuieli pentru transportul stupilor şi acum apicultorii au nevoie de resurse financiare pentru asigurarea iernării albinelor”, a explicat Fetea.

Aceste fonduri incluse în PNA se acordă doar o dată pe an, sumele cheltuite pe cele două măsuri putând fi decontate integral, mai puţin TVA. Analiza dosarelor depuse la APIA, dar şi plata către apicultori trebuie finalizată până la data de 15 octombrie 2010.

Anul trecut, apicultorii români au depus 68 de cereri de plată, în valoare totală de numai 2,5 milioane lei, pe acest program, cu toate că sectorul beneficia de aproape patru milioane euro. Suma plătită efectiv de APIA a fost, în 2009, de 7,16 milioane lei.

Potrivit datelor APIA, apicultorii nu pot solicita ajutor financiar în nume propriu, ci trebuie să se înscrie şi să depună cererea de sprijin, anual, la sediul formei asociative (asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative apicole, grupuri de producători etc) din care fac parte. Formele asociative depun cererea de plată a ajutorului financiar comunitar şi naţional, pe baza cererilor depuse de membrii săi, la centrele judeţene ale APIA şi al municipiului Bucureşti.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar, apicultorii trebuie să întocmească un proiect şi să-l depună la APIA cu toate cheltuielile efectuate.

rogramul Naţional Apicol se derulează pe perioada 2008-2010, sumele alocate pentru anul viitor urmând să fie negociate cu CE de reprezentanţii MADR.

Potrivit preşedintelui ACAR, producţia de miere de salcâm din acest reprezintă doar 25-30 la sută din ceea ce s-a obţinut anul trecut, respectiv 800-900 tone, iar pe ansamblu este estimată o scădere cu până la 40 la sută în 2010 din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

În 2009, producţia totală de miere a fost de peste 21.500 de tone. Estimările ACAR pentru aceste an sunt de numai 13.000-15.000 tone. Această diminuare a producţiei se va vedea şi în preţul la raft, care ar putea creşte cu până la 30 la sută în acest an.

În prezent, consumul de miere pe cap de locuitor în România este de 400-500 de grame, comparativ cu două kilograme în Germania, sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, dar în creştere de 100 de ori faţă de anii ’90.

România are, în prezent, un potenţial mare de dezvoltare a sectorului apicol, de circa 1,5 milioane de familii de albine în funcţie de potenţialul melifer. La finele anului 2009, în România erau înregistrate 1,101 milioane familii de albine, sub nivelul anului 1989, când numărul depăşea 1,201 milioane familii albine.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata