Attila Korodi: Fondurile europene trebuie să fie principalul suport pentru investiţii, în perioada următoare

Biodiversitatea, mediul înconjurător, dar şi posibila revenire, din această vară, a programului ‘Casa Verde’ cu noi sesiuni de finanţare, sunt teme de interes pe marginea cărora ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES.

Revenit în fotoliul de ministru al Mediului, Attila Korodi a făcut precizări importante şi în legătură cu proiectele ce vor fi derulate prin Fondul de Mediu, pe subiectul gazelor de şist, proiectul Roşia Montană, Programul Naţional de Înnoire a Parcului Auto Naţional (‘Rabla’) şi Delta Văcăreşti.

AGERPRES: Anul 2013 a fost unul în care absorbţia fondurilor europene a fost consistentă, în comparaţie cu anul precedent. Care sunt ţintele din acest punct de vedere pentru 2014?

Attila Korodi: Eu nu formulez ţinte în cifre. Ținta este ca, până la sfârşitul anului viitor, să nu lăsăm nimic la Bruxelles. Evoluţia până acum este bună şi haideţi să plecăm de la două cifre care ne spun unde ne situăm. De exemplu, pe axa principală pe care absorbim fonduri europene şi care vizează infrastructura de apă potabilă şi apă uzată avem 120% supra-contractare, adică 20% mai mult. Este bine, pentru că există astfel spaţiu mai mare de achiziţii publice şi putem să acoperim. La ora actuală, pentru că noi finanţăm proiecte locale, companiile de apă au pentru bugetul integrat POS Mediu pe apă 80% achiziţii publice făcute. Deci, mai rămâne un 20% spaţiu liber şi, probabil, că acesta se acoperă, pentru că vorbim de un proces în timp.

Din păcate, în unele proiecte pe Apă şi Canalizare credem că sunt valori sub-licitate, pentru că Legea achiziţiilor publice e un pic deformată şi atunci au câştigat de foarte multe ori companii care au venit cu preţuri sub rentabilitate. Unele programe pot să se gripeze în acest mod. Atunci, ne-am decis ca proiecte de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care iniţial erau la Ministerul Mediului sau în alte zone, la Ordonanţa 7, sau la Fondul de Mediu, unde sunt proiecte încă viabile, compatibile cu fondurile europene şi care pot fi transferate către POS-ul de Mediu, să le luăm pentru a încărca supra-contractarea. Aceste proiecte au deja achiziţii publice făcute, sunt deja în derulare şi au nevoie de resurse financiare.

De exemplu, acum lucrăm cu Apele Române pe Axa care vizează bugetul pentru infrastructura de apărarea împotriva inundaţiilor şi eroziune costieră, unde există supra-încărcare.

Pe deşeuri contractarea este de 120%, dar achiziţiile sunt de 50%. Acolo este o problemă şi mai mare pentru că, la nivelul asociaţiilor intercomunitare, procedurile locale sunt destul de complicate.

Din punctul meu de vedere, cred că sfârşitul anului 2015 ne va prinde cu mici pierderi dacă ritmul rămâne acelaşi, adică între 60 şi 90 de milioane de euro lunar. Vrem să încărcăm cât mai mult şi realmente să fie o perioadă în care nu bugetul statului, ci fondurile europene să preia principalul suport pentru investiţii.

AGERPRES: Vorbeaţi mai devreme despre Fondul pentru Mediu şi despre proiectele derulate prin acesta. Pe partea programelor guvernamentale, ‘Rabla’ rămâne şi în acest an în prim-plan, dar cu modificări esenţiale. Puteţi detalia?

Attila Korodi: Anul trecut s-a observat că am reuşit să scoatem mai mult de 19.000 de maşini vechi din circulaţie, dar pentru că sistemul cu tichetele printate date prin REMAT-uri nu a fost destul de atractiv, oamenii au aşteptat prea mult să comercializeze acele tichete. Putem să spunem că 40% din totalul de 19.000 de maşini a rămas neacoperit cu maşini noi. Asta înseamnă că, până la urmă, o parte importantă a oamenilor care ar fi vrut să cumpere maşini noi s-au dus către second-hand. Anul acesta introducem tichetul electronic. Programul se desfăşoară numai prin comercianţi autorizaţi de maşini noi în România, fără discriminare.

Fiecare comerciant are dreptul, printr-un terminal, cu datele maşinii vechi care se casează, cu datele proprietarului sau ale celui către care cesionează acest drept, să se încarce în sistemul naţional şi să prindă un tichet electronic. Acel tichet electronic este valabil o lună. În acest timp, în primele cinci zile, proprietarul trebuie să caseze maşina şi o radieze din circulaţie, iar în cele 25 de zile rămase să semneze contractul pentru achiziţia unei maşini noi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, tichetul merge înapoi în coşul central şi va beneficia altcineva înscris în sistemul naţional.

AGERPRES: Tichetul electronic va putea fi transmis altcuiva?

Attila Korodi: Tichetul va putea fi transmis o singură dată şi se va realiza în felul următor: poate fi rezervat din sistemul naţional dacă de la început se spune maşina şi proprietarul sau maşina şi persoana pentru care s-a cesionat. Dacă se schimbă una dintre aceste condiţii, automat se pierde tichetul. Dacă omul e hotărât să cumpere maşina sau e hotărât să predea o rablă şi pentru un prieten să ofere acest avantaj financiar, poate să facă acest lucru, dar de la început. Din punct de vedere al vechimii maşinii, rămânem cu acelaşi lucru, adică cele înmatriculate înainte de 2007. În acest an, pot fi casate maşini mai vechi de opt ani.

AGERPRES: Anul viitor va mai exista acest program?

Attila Korodi: M-am întâlnit cu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. De asemenea, reprezentanţii tuturor producătorilor s-au întâlni cu Administraţia Fondului pentru Mediu pentru discuţii tehnice pe programul ‘Rabla’. Nimeni nu şi-a exprimat un punct de vedere în sensul că ar trebui să se oprească programul şi eu cred că nu trebuie să se oprească pentru că încă avem un procent semnificativ de maşini foarte vechi. Dacă acest sistem funcţionează, atunci aduce un beneficiu.

AGERPRES: Există în plan modificări ale Timbrului de mediu în perioada următoare?

Attila Korodi: Timbrul de mediu este pentru mine un copil moştenit, iar asta înseamnă că doresc să înţeleg tot ce înseamnă la ora actuală proceduri. Vreau să înţeleg dacă sunt acţiuni în justiţie şi care sunt argumentele şi contra-argumentele. La ora actuală, nu văd ca prioritate modificarea Timbrului de mediu.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu programul ‘Casa Verde’ în 2014?

Attila Korodi: ‘Casa Verde’ este un copil care s-a născut în timpul meu. Au fost perioade complicate la Administraţia Fondului de Mediu, dar se pare că s-a reuşit un spaţiu de buget suficient ca să începem să regândim acest fond. Dacă reuşim să ducem proiecte de apă şi canalizare către fonduri europene, acolo eliberez de anumite obligaţii contractuale şi rămâne o resursă în plus. Dacă avem o Ordonanţă de urgenţă înseamnă că o să am un spaţiu unde pot să mă joc şi sigur va fi anul acesta ‘Casa Verde’, din cifrele pe care le văd la ora actuală. Va fi buget, o dată pentru proiecte neonorate, dar şi pentru o sesiune nouă de proiecte. Programul se va adresa, probabil, persoanelor fizice. Ar putea intra în program şi persoanele juridice, dar numai instituţiile de învăţământ, spitale, creşe, cămine de bătrâni şi centre de plasament pentru copii. Deocamdată, analizăm impactul financiar, pentru că interesul este să avem un beneficiu cât mai mare, nu să se monteze ceva de dragul de a spune că avem o instalaţie pe casă sau pe o instituţie. Am cerut ca, în perioada următoare, să analizăm aceste aspecte financiare şi atunci, spre vară, cred că putem să lansăm noi sesiuni, dacă vedem că totul este sigur.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata